Pe 11 decembrie 2023, Centrul Filia a lansat Raportul de monitorizare privind violența de gen, realizat în cadrul proiectului ”Reclaiming power! Making politics work for women”, implementat cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.
Principalele concluzii ale raportului:
1.Tendința a creșterii raportării violenței împotriva femeilor în ultimii ani
Peste 90.000 de intervenții ale poliției în cazuri de violență domestică au fost înregistrate în anul 2022. Cu toate acestea, violența împotriva femeilor și fetelor rămâne subraportată, mai ales în cazul victimelor care pot întâmpina mai frecvent atitudini discriminatorii, dar și pentru că nu au încredere că autoritățile le pot ajuta.
În medie 8 copii/zi victime ale infracțiunii de act sexual cu un minor, însă aceste date sunt doar pentru cazurile care ajung în atenția autorităților. Numărul real al copiilor care trec prin violență sexuală rămâne ascuns.
2. Risc ridicat de violență sexuală în cazul mamelor minore. La finalul anului 2021, 2.523 de fete cu vârsta între 11 și 14 ani născuseră deja (Recensământ 2021). Prejudecățile față de mamele minore sunt de cele mai multe ori referitoare la faptul că fetele fac partea din minoritatea romă, însă datele de la recensământ contrazic aceste prejudecăți: 78% dintre fete sunt de etnie română, în timp ce numai 10% sunt de etnie romă.
3. Majoritatea victimelor adulte care au beneficiat de servicii sunt femei. Județele cu un număr mai ridicat de victime adulte care au accesat servicii din domeniul violenței domestice sunt acele județe în care există asociații neguvernamentale active, cu expertiză în acordarea de servicii pentru supraviețuitoarele violenței de gen (București, Mureș, Timiș, Brașov, Iași) sau în care au fost alocate fonduri publice pentru servicii în domeniul violenței domestice de către autoritățile locale.
4. Majoritatea cauzelor de viol și act sexual cu un minor care au fost soluționate în 2022 au fost soluționate prin clasare
3 din 4 cauze soluționate de viol au fost soluționate prin clasare, numai 1 din 4 cauze de viol fiind prin trimitere în judecată. Parchetele nu colectează date dezagregate în funcție de motivele pentru care s-a dispus clasarea unei cauze, însă aceste date ar fi esențiale pentru a înțelege provocările existente în ceea ce privește tragerea la răspundere penală a agresorilor sexuali.
58% dintre cauzele soluționate au fost soluționate prin clasare, iar 222 de cauze prin renunțare la urmărirea penală. Durată lungă de soluționare a cauzelor de viol și act sexual cu un minor la nivelul parchetului poate descuraja atât victimele care au depus plângere penală, cât și pe cele care încă se gândesc dacă sau nu să urmeze căile legale.
