Pe 9 decembrie 2022 s-a lansat "Barometrul violenței de gen 2022. Violența împotriva femeilor în România: reprezentări, percepții".
Studiul este realizat de cercetătorii Ionela Băluță și Claudiu Tufiș de la Universitatea București, în cadrul unui proiect implementat de Centrul Filia cu sprijinul financiar al Ambasadei Germaniei.
Studiul surprinde atitudinile referitoare la violența împotriva femeilor, gradul de toleranță a violenței în societate, nivelul încrederii în autoritățile responsabile, cât și obstacolele cu care se confruntă victimele violenței de gen.
Salutăm acest demers al Centrului Filia, ținând cont că datele existente sunt insuficiente sau defectuos colectate, ceea ce limitează includerea subiectului pe agenda politică și prioritizarea combaterii violenței sau introducerii educației pentru egalitate de gen.
Barometrul poate fi consultat în întregime pe site-ul Centrului Filia. Dorim să extragem câteva informații referitoare la legătura dintre inegalitatea de gen și violența de gen, pentru a sublinia din nou necesitatea educației pentru egalitate de gen ca măsură de prevenție a violenței.
Acest aspect este foarte clar subliniat de Convenția de la Istanbul, ratificată de România, cu prevederi care trebuie implementate în legislația națională:
„Recunoscând faptul că realizarea egalității de drept și de fapt între femei și bărbați este un element cheie în prevenirea violenței împotriva femeilor; Recunoscând faptul că violența împotriva femeilor este o manifestare a relațiilor istoric inegale de putere dintre femei și bărbați, care au condus la dominarea asupra, și la discriminarea împotriva, femeilor de către bărbați și la împiedicarea avansării depline a femeilor [...] Părțile vor lua măsurile necesare pentru a promova schimbările în modelele sociale și culturale de comportament al femeilor și bărbaților, în vederea eradicării prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și a altor practici care sunt bazate pe ideea inferiorității femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați.”
Stereotipurile și rolurile de gen sunt factori culturali structurali care creează un context favorabil pentru violența împotriva femeilor.
Datele colectate de barometru arată că trăim într-o țară profund patriarhală:
Interiorizarea normelor patriarhale de gen poate duce la o minimizare, respingere sau normalizare a comportamentelor violente, atâta vreme cât „bărbatul este capul familiei” și „femeia trebuie să îl asculte”.
Vestea bună este că nivelul de educație este unul dintre principalii factori care reduc acceptarea valorilor patriarhale: toate afirmațiile de mai sus au procente mult mai mici de susținere din partea celor cu studii superioare. Un motiv în plus pentru care România trebuie să investească asumat în creșterea nivelului de educație al cetățenilor săi.
Un aspect îngrijorător rezultat în urma cercetării este acceptarea și normalizarea violenței sociale și violenței economice la adresa femeilor. Insuficienta recunoaștere a acestor tipuri de violență poate reprezenta o direcție pentru politici publice și campanii de informare și prevenire.
1 din 4 persoane (26%) consideră acceptabil ca bărbatul să nu lase partenera să își folosească banii cum dorește iar 23% dintre români consideră acceptabil ca unei femei să i se interzică să aibă un grup de prietene/prieteni.
Barometrul arată faptul că există un nivel constant în România al acceptabilității controlului economic, social și psihologic asupra femeilor. Acest control favorizează violențele împotriva femeilor, prin prisma dominației valorilor patriarhale.
Acest Barometru aduce date la zi și confirmă ceea ce organizațiile care luptă pentru drepturile femeilor cer de ani de zile: introducerea educației pentru egalitate de gen în învățământ și campanii publice de conștientizare și de combatere a stereotipurilor de gen vor contribui la o societate fără violență asupra femeilor.
