Una din concluziile cercetării Între dreptate și realitate: accesul la sănătatea reproductivă în Romania este aceea că rasismul instituționalizat se manifestă prin practici, politici și atitudini instituționale practicate de personalul medical de la abuzuri verbale sau fizice, insulte, tratamente umilitoare și dezumanizante adresate femeilor rome, mergând până la refuzul îngrijirii, neglijență în acordarea serviciilor sau segregare în maternități.
Șpaga este un cost pe care acestea trebuie să îl plătească pentru a evita rasismul instituționalizat. Astfel, serviciile de sănătate sexuală și reproductivă par a fi proiectate pentru un anumit tip de beneficiar: albă, heterosexuală și cu un statul socio-economic cel puțin mediu.
Pentru femeile din grupurile marginalizate, inclusiv minoritățile rasiale, etnice și religioase, migranții, persoanele care provin din medii socio-economice defavorizate, persoanele fără asigurare de sănătate, persoanele care locuiesc în zone rurale, persoanele cu dizabilități, persoanele LGBTIQ și victimele violenței, accesul la sănătate sexuală și reproductivă este un drept aproape imposibil de exercitat.
Discuția despre reforma sistemului medical nu poate fi redusă doar la “eficientizare” sau “optimizare”, cum tot mai des se promovează în spațiul public. Reformarea autentică a sistemului nu se face fără a aborda aspectele sociale și structurale care limitează accesul și calitatea serviciilor pentru grupurile vulnerabile, rasializate și precarizate.
Când vine vorba de sănătate sexuală și reproductivă în România, oglinda sistemului medical reflectă:
rasism instituționalizat, manifestat prin: prejudecăți, stereotipuri, abuzuri și violențe fizice și verbale sau tratamente umilitoare și dezumanizante la adresa femeilor rome, refuzul medicilor de a le consulta, interna sau trata, îngrijire superficială, neglijență în acordarea serviciilor, segregare și alte interacțiuni care produc traume profunde și aduc atingere demnității umane.
servicii esențiale și infrastructură inexistente, mai ales în zonele rurale și în comunitățile marginalizate.
Există discrepanțe majore între rural și urban care nu țin doar de infrastructură, ci și de acces la informație, medici sau moașe în proximitate, servicii perinatale, consulturi de rutină sau screening. Care sunt efectele
Nașteri în condiții impropirii, sarcini oprite din evoluție, risc crescut de complicații, mortalitate infantilă și maternă crescută mai ales în rândul populației de etnie romă, sarcini nedorite păstrate, depresie.
violență ginecologică și obstetrică, manifestată prin: nesiguranță, disconfort, lipsa intimității și a confidențialității, refuzul medicației analgezice sau medicalizare excesivă, lipsa consimțământului informat privind anumite manevre sau proceduri medicale, comentarii jignitoare sau umilitoare din partea personalului medical, separarea mamei de nou-născut fără o justificare medicală clară, încălcarea dreptului mamei de a decide cum să își hrănească copilul, rasism.
limitarea autonomiei sexuale și reproductive.
În lipsa unor măsuri concrete care să elimine constrângerile economice, sociale și culturale, autonomia sexuală și reproductivă a femeilor din grupuri vulnerabile rămâne un drept neexercitat, golit de conținut, iar alegerile acestora devin, de fapt, constrângeri. Libertatea de alegere nu înseamnă să ai opțiuni la nivel teoretic, ci să ai condiții reale, mijloace, sprijin și contextul favorabil pentru a le accesa.
Orice reformă reală a sistemului medical trebuie să pornească de la experiențele celor mai vulnerabile categorii, nu de la un model universalist construit pentru a răspunde nevoilor celor privilegiați. Adevărata schimbare integrează dimensiunea echității sociale pentru a corecta inegalitățile și barierele structurale din sistem.
Cercetarea a fost realizată de E-Romnja în cadrul proiectului ”Sănătate pentru noi toate. Creștem accesul la servicii de sănătate a reproducerii și la serviciile furnizate de moașe” derulat de un consorțiu de organizații non-guvernamentale format din Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Asociația SEXUL vs BARZA, SECS – Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, Asociația Moașelor din România și E-Romnja, cu sprijinul Filia și finanțare din partea Ambasadei Franței.
Cercetarea este disponibilă în limba română aici: https://e-romnja.ro/rapoarte/resurse/
