Raportul de cercetare „Între dreptate și realitate: accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă în România” realizat de E-Romnja a avut lansarea oficială într-un eveniment organizat la Institutul Francez pe 10 iulie 2025.
Cercetarea își propune să identifice barierele sistemice cu care femeile din grupuri și comunități vulnerabile din România se confruntă în accesarea serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă.
Cercetarea evidențiază o realitate socială în care accesul la sănătate sexuală și reproductivă rămâne, pentru multe femei, un drept aproape imposibil de exercitat. Acesta este restricționat de o rețea complexă de bariere structurale care afectează diferit femeile, în funcție de mediul din care provin și de statutul lor social.
În mod deosebit, femeile din mediul rural, femeile rome sau cele cu un statut socio-economic precar se confruntă constant cu obstacole majore, precum infrastructura medicală deficitară, costurile inaccesibile, lipsa informațiilor adecvate, lipsa educației sexuale, violența obstretică, discriminarea instituțională.
Demersul nostru acoperă lipsa unor astfel de analize la nivel național și să ofere autorităților, factorilor de decizie, societății civile și publicului larg o perspectivă intersecțională asupra tuturor factorilor care limitează accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă.
Totodată, ne dorim ca rezultatele cercetării să fundamenteze recomandări de politici publice care să contribuie la corectarea inechităților structurale existente.
Câteva date relevante din cercetare:
Automonia sexuală și reproductivă a femeilor, în lipsa unor măsuri care să elimine constrângerile economice, sociale și culturale, rămâne un drept neexercitat, golit de conținut, iar alegerile devin constrângeri.
În cazul femeilor rome și/sau sărace, există constrângeri reproductive în contextul recomandării exclusive a unor măsuri contraceptive ireversibile (legarea trompelor) sau care necesită intervenții complexe (steriletul) asociată și cu tendința rasistă de a limita fertilitatea femeilor rome.
Lipsa serviciilor și infrastructurii adecvate au ca efecte: nașteri în condiții improprii, mortaliate infantilă (cu 41% mai ridicată în mediul rural, INSP 2024), sarcini oprite în evoluție, risc crescut de complicații, utilizarea serviciului de urgență, sarcini neplanificate/păstrate, depresie, impunitatea și perpetuarea violenței.
Lipsa accesului la medicul de familie limitează sever monitorizarea sarcinilor, în același timp, înscrierea la un medic de familie nu garantează accesul la servicii medicale adecvate și satisfăcătoare.
Nașterile trăite de femeile intervievate reflectă atât experiențe pozitive, cât și o lipsă profundă de empatie, tratament abuziv din partea personalului medical, rasism, umilință, neglijență.
Informațiile privind îngrijirea copilului după naștere sunt obținute mai degrabă ad-hoc, decât într-o manieră organizată prin sistemul medical.
Vizitele medicale la domiciliu nu sunt o practică răspândită, iar sprijinul pe care îl primesc femeile este limitat.
Majoritatea femeilor intervievate au auzit de moașe și recunosc rolul esențial al acestora înainte, în timpul și după naștere.
Screening-ul pentru depresie postnatală nu este o practică frecventă în România.
Femeilor nu li se explică ce presupun anumite manevre sau proceduri medicale, nu li se cere acordul pentru a fi atinse sau asistate, nu au șansă să ia o decizie informată, iar consimțământul devine doar o „semnătura pe hârtie”.
Relația femeilor rome cu personalul medical rămâne caracterizată de discriminare etnică și rasială.
Nu există mecaniste eficiente de feedback la nivelul serviciilor medicale.
Accesul femeilor la servicii publice de avort este semnificativ limitat fie de refuzul medicilor de a efectua avorturi, fie din cauza costurilor mari.
Etnicizarea sarcinilor în rândul minorelor și adolescentelor are efecte negative semnificative asupra felului în care sunt identificate problemele și proiectate soluțiile.
În continuare există percepții și norme sociale privind maternitatea și fertilitatea “excesivă” a femeilor rome, sărăce sau din sistemul de protecție.
Cercetarea face parte din proiectul „Sănătate pentru noi toate. Creștem accesul la servicii de sănătate a reproducerii și la serviciile furnizate de moașe”, derulat de un consorțiu de organizații non-guvernamentale format din Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Asociația SEXUL vs BARZA, SECS – Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, Asociația Moașelor din România și E-Romnja, cu sprijinul Centrului Filia și finanțare din partea Ambasadei Franței.
