Accesul la întreruperea unei sarcini devine din ce în ce mai dificil pentru femeile din Europa. Motivele ar fi: legislația restrictivă, costurile mari și lipsa de disponibilitate a medicilor. Jurnaliștii de la Politico au intervievat activiști, medici și parlamentari din opt țări.
Articolul original Politico poate fi accesat aici. Fotografia de mai jos, care apare și în articolul Politico este de la protestul din 8 martie 2023 al activistelor din România care au ieșit în stradă pentru acces gratuit la drepturi reproductive.
Traducerea articolului este preluată de pe site-ul TVR.
Când avea 19 ani, Anna Peer a făcut un avort după ce dispozitivul ei intrauterin a funcționat defectuos. „Nu mi-am dat seama la acea vreme cât de norocoasă și de privilegiată eram”, a spus Peer, acum în vârstă de 24 de ani. „Ginecologul meu practic m-a ajutat în toate”, își amintește ea. Dar prin munca ei pentru Asociația Austriacă de Planificare Familială (ÖGF), un ONG care oferă consiliere legată de sănătatea reproducerii, Peer vede acum „cum este de fapt sistemul”. „Cu siguranță se înrăutățește”, a spus Peer. Și opiniile ei sunt împărtășite de mulți.
Legile pun bețe-n roate femeilor care vor să avortezez
În majoritatea țărilor Uniunii Europene, restricțiile legale reprezintă deja un obstacol major pentru femeile care doresc să întrerupă o sarcină, întrucât avortul este reglementat în codul penal.
„Avorturile nu sunt legale în Austria”, a spus Anna Maria Lampert de la Changes for Women, un ONG din Viena care strânge fonduri pentru a ajuta femeile însărcinate să aibă acces la avorturi sigure. În Austria, avortul este reglementat prin codul penal din 1975. „Ești scutită de pedeapsă în primele trei luni de sarcină dacă decizi voluntar să avortezi. Dar asta nu înseamnă că sunt legale”, a spus ea. „De ce este avortul în codul penal? Pentru că nu există altă lege care să se ocupe de corpul unei ființe vii”, spune Elke Graf, șefa ambulatoriului Pro Woman din Viena.
Între timp, în Germania, o perioadă obligatorie de trei zile de consiliere și de relaxare complică și mai mult orice încercare de a avorta. „Consilierea psihologică este o povară suplimentară care face și mai rea o situație deja dificilă pentru femei”, a spus dr. Cemil Yaman, care conduce Institut Gynomed din Linz. Și în toți anii săi de experiență, a spus el, „nici una din zece femei” care solicită avort nu s-a îndoit de decizia ei.
În Ungaria, gravidele sunt nevoite să asculte bătăile inimii copilului nenăscut începând de la prima ecografie, chiar înainte de a lua în considerarea vreo decizie cu privire la continuarea sarcinii.
În Polonia, care are de departe cele mai stricte prevederi legale din UE, avortul este acum permis doar în cazuri de viol, incest sau dacă sarcina pune viața mamei în pericol.
Costurile prea mari pentru avort
În toată Europa, avortul este acoperit de asigurările de sănătate numai dacă trebuie efectuat din motive medicale, iar rareori acesta este motivul. Deci, în multe țări, doar clinicile private oferă acest serviciu medical, ceea ce înseamnă că femeile trebuie să plătească din buzunar.
În Austria, de exemplu, un avort poate costa între 300 și 1.000 de euro. Peer a spus că a putut să folosească asigurarea suplimentară a mamei sale atunci când a întrerupt sarcina. Altfel, estimează că ar fi trebuit să plătească aproximativ 1.300 de euro, deoarece avorturile sunt, de asemenea, supuse unei taxe pe valoarea adăugată (TVA) de 20% în Austria. „Nu este recunoscut ca tratament medical. Statul spune că este hobby-ul femeii, sarcastic vorbind”, a spus dr. Cemil Yaman.
În Ungaria, spitalele și clinicile de stat cer aproape 42.000 de forinți maghiari (adică aproximativ 110 euro) pentru a efectua un avort, în timp ce într-o clinică privată, costul poate crește la aproximativ 350.000 de forinți (sau 930 de euro).
În România, unde două din trei avorturi la cerere se fac în clinici private, intervenția poate costa mai mult de 900 de euro, un cost ridicat într-o țară în care salariul mediu lunar se situează în jurul a 860 de euro.
Mulți medici refuză să facă avorturi
Cel mai puțin populat stat din Austria, Burgenland, nu are nicio clinică dispusă să efectueze oficial avorturi, în timp ce statul vestic Tirol, cu aproximativ 754.000 de locuitori, are un singur astfel de medic. „Este cu adevărat dezastruos”, a spus Lampert.
Potrivit lui Gabriel Brumariu, șeful ONG-ului Societatea de Educație Sexuală și Contraceptivă, în unele zone rurale din România există un singur medic disponibil pentru orice fel de serviciu medical pe o rază de 100 de kilometri. „Pentru o persoană săracă, este foarte scump, aproape imposibil, să meargă într-un alt județ sau alt oraș pentru a face un avort”, a spus el.
„Accesul gratuit la avort nu înseamnă doar a fi legal, înseamnă a fi accesibil într-un sens în care costurile sunt mici și ai destui medici pentru a practica”, a menționat Monika Vana, europarlamentar austriac de la Alternativa Verde. „În multe state membre, accesul la avort devine din ce în ce mai restrâns, chiar dacă este legal.”
Și în unele țări, aceste restricții legale îngreunează accesul femeilor la medicamente, cum ar fi în Slovacia, unde doar avortul chirurgical este permis legal și femeile trebuie să călătorească în Austria pentru a cumpăra o pastilă de avort, care, conform medicilor, este cea mai sigură metodă de a întrerupe sarcina.
Implicațiile politice – legile
Totuși, în ultimii ani, Europa a fost, de asemenea, martoră la o serie de realizări în ceea ce privește protejarea drepturilor reproductive ale femeilor. În Austria, medicilor ginecologi din cabinetele private li se permite să elibereze pastile de avort din 2020. În 2022, Guvernul german nou ales atunci a eliminat interzicerea publicității pentru avorturi. Spania a adoptat o nouă lege care incriminează hărțuirea femeilor care și-au pus capăt sarcinii. În Franța, pilula contraceptivă este gratuită pentru femeile sub 25 de ani.
În ciuda unor astfel de progrese, imaginea de ansamblu este sumbră. Și ce e cel mai rău abia acum urmează.
O serie de evenimente recente – în special înăsprirea legilor avortului în Polonia și Ungaria din 2021 și răsturnarea procesului Roe v Wade în SUA anul trecut – au încurajat ONG-urile europene pro-viață să-și reaprindă campaniile împotriva avortului.
Într-un raport din 2021, Neil Datta de la Forumul Parlamentar European pentru Drepturile Sexuale și Reproductive a identificat aproximativ 120 de astfel de grupuri finanțate dintr-o mulțime de surse, de la donatori americani, la ONG-uri creștine și oligarhi ruși.
„Din punctul de vedere al credinței, trebuie să cred că o interdicție [a avortului] poate fi la orizont”, a spus Brad Hayes, director fondator al Outstretched Hands (OH), o organizație anti-avort orientată spre creștin, cu sediul în județul românesc Călărași. Hayes crede că rata mare a avorturilor din țară justifică o interdicție și că, dacă rata fertilității va continua să scadă, România va înceta să mai existe așa cum este acum. „Avortul extermină viitoarea populație a României, viitoarea forță de muncă, viitoarea economie”, a spus el. Și, potrivit lui Hayes, numărul avorturilor în România în ultimii 50 de ani depășește numărul locuitorilor care trăiesc în țară astăzi, deși nu s-au putut identifica statistici care să confirme aceste cifre.
Interesant este că astfel de militanți anti-avort primesc sprijin din partea partidelor conservatoare de dreapta și din partea politicienilor, atât din SUA, cât și din Europa. „Acolo unde mișcările de dreapta capătă putere, avortul devine din nou o problemă”, a spus Meri Disoski, deputată a Partidului Verzilor din Austria. Dar, a adăugat ea, acești politicieni de dreapta nu sunt de fapt preocupați de viața unui copil nenăscut, ei folosesc avortul pentru a-și consolida viziunea rasistă asupra lumii.
De exemplu, partidele de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și Partidul Libertății din Austria (FPÖ) propagă reproducerea „propriilor” descendenți ca o modalitate de a-și proteja națiunile. „Ceea ce Emily avortează, Aischa dă naștere”, a scris FPÖ într-o postare recentă pe Instagram, iar pentru ei, uterul este „locul cu cea mai mare rată a mortalității din țara noastră”. Partidul nu a răspuns invitației Politico de a comenta.
În acest sens, potrivit lui Pavol Hardoš de la Universitatea Comenius, în ultimii cinci ani, au fost făcute cel puțin 20 de încercări de a interzice avortul în Slovacia, una în 2021 fiind respinsă la limită în Parlament. Și fosta coaliție a Austriei dintre conservatorul ÖVP și dreapta FPÖ a fost, de asemenea, aproape de a adopta o astfel de lege extrem de restrictivă și doar colapsul coaliției din cauza scandalului a pus capăt planului.
Pentru a preveni astfel de interdicții în UE, europarlamentarii au cerut, încă din iulie anul trecut, ca dreptul la avort să fie inclus în Carta drepturilor fundamentale a UE. „Pentru asta luptăm acum la nivelul UE”, a spus Vana. Cu toate acestea, blocul nu va gestiona această solicitare înainte de următoarele alegeri UE din 2024.
În ciuda acestor demersuri, experții consideră că interzicerea avortului în toată Europa este puțin probabilă. „Ar fi foarte puțină recompensă politică pentru un astfel de plan”, a spus Maria Mesner, fosta șefă a programului de studii de gen la Universitatea din Viena. Cu toate acestea, chiar și în absența unei interdicții, pentru femeile care au nevoie de acces la avort, lucrurile se înrăutățesc pe zi ce trece.
„Nu este nevoie să impuni o interdicție când poți pur și simplu să îngreunezi [avortul]”, a spus Graf. Și limitarea în continuare a perioadei de sarcină în care sunt permise avorturile este un astfel de exemplu.
Susținătorii drepturilor femeilor spun că, pentru a contracara astfel de amenințări, primul pas este dezincriminarea avortului în toată Europa. „Avortul ar trebui să fie recunoscut ca un serviciu de sănătate a reproducerii”, a spus Katharina Riedlmair, consilier de planificare familială la ÖGF. Dar asta este o bătălie dificilă.
Între timp, Hayes din OH consideră că multe femei aleg să avorteze deoarece sunt împinse în această direcție de către ginecologii lor, iar organizația sa lucrează în prezent cu femei pentru a le convinge să renunțe. Dar Yaman subliniază că decizia femeilor de a avorta este de fapt „foarte bazată pe fapte”, inclusiv din motive precum lipsa resurselor financiare, probleme cu partenerii sau incapacitatea de a avea grijă de un copil deoarece sunt angajate sau înscrise la școală. „Pentru mine, a fost foarte clar ce vreau și ce nu vreau”, a spus Peer, adăugând că s-a simțit „ușurată” după avort.
Adevărul este că atunci când avortul este folosit pentru câștiguri politice, femeile sunt cele care suferă, a spus Disoski. Și interzicerea avortului nu reduce nici numărul de avorturi. Pune sănătatea și viața femeilor însărcinate în pericol masiv, ducând adesea la sărăcire și stigmatizare socială. „Nu văd femeile care decid cu privire la corpurile bărbaților”, a declarat Karo, voluntar la ONG-ul feminist Ciocia Wienia din Viena. „Deci, de ce ar putea ei să decidă ce se întâmplă cu al meu?”
