• Română
  • English
Susține-ne
Susține-ne!

Din istoria mișcării feministe din România: apelul pentru pace din 1936

martie 3, 2022

De Tudorina Mihai

E vara anului 1936. Pe fondul creșterii amenințărilor fasciste, feministele vremii reunite în gruparea „Frontul Feminin” lansează un manifest pentru pace și-l distribuie către publicații de circulație națională.

Frontul Feminin fusese creat la apelul din februarie 1936, lansat de personalități feminine din lumea artei - Lucia Sturdza Bulandra, Miliţa Pătraşcu, Sofia Nădejde, Claudia Milian, Sarina Caşvan. Ele se adresaseră organizațiilor de femei, politice, culturale sau profesionale, să se unească într-un singur front, fără încadrarea într-un partid, în scopul apărării democrației în fața amenințării fasciste[1].

În urma apelului au fost create filiale ale Frontului Feminin în mai multe oraşe ale ţării (Turnu-Severin, Cluj, Iaşi, Chişinău etc.), coordonate de un Comitet de conducere a cărui preşedintă de onoare a fost desemnată veterana Sofia Nădejde.

Așa cum arată Ștefania Mihăilescu în volumul „Istoria feminismului românesc”, în vara anului 1936, feministele și-au înmulțit eforturile pentru pace în speranța evitării izbucnirii unei noi conflagrații mondiale. Printre altele, s-au implicat în comitetul de inițiativă pentru reprezentarea României la Congresul Universal pentru Pace de la Bruxelles, din septembrie 1936.

Pe lângă bărbați de seamă ai vieţii politice, culturale şi ştiinţifice (Nicolae Titulescu, preşedinte de onoare, dr. N. Lupu, Gr. Trancu-Iaşi, Victor Eftimiu, Mihail Ralea, Petre Andrei, Lothar Radăceanu ş.a.), din Comitetul de iniţiativă au făcut parte feministe de prestigiu ca Isabela Sadoveanu şi Ella Negruzzi. La apelul acestui Comitet de a crea comitete locale şi de a organiza acţiuni comune antirăzboinice au răspuns şi asociaţiile de femei[2].

În contextul organizărilor anti-război și anti-fascism a fost publicat apelul Frontului feminin din iunie 1936.


Apel pentru pace

Femei,
Pacea, bunul suprem, plătit prea de curând cu sângele părinţilor, soţilor, fraţilor şi fiilor noştri şi cu preţul suferinţelor şi lacrimilor noastre, este din nou în pericol. Uri ascunse, dorinţi de mărire şi de acaparare, lăcomia profitorilor feroci ai armamentelor, nevoia regimurilor falimentare fasciste şi hitleriste de a-şi masca dezastrul, răscolesc din nou în contra voinţei de pace a propriilor lor popoare - nedemnele instincte barbare ale trecutului, împingând omenirea la un nou măcel.
Puterile războinice tind să dezlănţuie prăpădul, de data asta, nu numai pe câmpurile de luptă unde va trebui să trimi tem tot ce avem mai scump şi unde vom fi târâte şi noi femeile, nu ca graţioase surori de caritate, ci la corvezile cele mai strivitoare şi mai abjecte. Războiul total, războiul chimic - o grozăvie care întrece şi cea mai fantastică imaginaţie şi pe care numai cioclii omenirii îl pot dori - îşi va abate din văzduh gazele asfixiante şi îndărătul câmpurilor de luptă, unde ni se vor sufoca sau mutila până şi pruncii în leagăne şi se vor face praf comorile acumulate de civilizaţiile milenare, acumulate şi prin efortul şi martiriul femeii. Vom lăsa oare să ne azvârle şi pe noi în această cascadă de sânge ? Noi femeile, creatoarele vieţii, ne vom face oare complice, prin nepăsarea noastră, la această încercare de ucidere a copiilor noştri crescuţi cu atâta trudă, a soţilor şi fraţilor noştri ? Până şi fiara crudă îşi apără puii. Noi femeile nu vom încerca să strigăm un îngrozit şi cutremurător NU care să năruie planu rile sinistre ale politicienilor şi profitorilor sanguinari ? Noi, jumătate din omenire, nu vom încerca - alături de celelalte victime neconsultate - să ridicăm un front stăvilitor al talazului războinic dezlănţuit asupră-ne?
Femei de pe tot întinsul ţării noastre, în faţa primejdiei care ameninţă viaţa şi civilizaţia, veniţi alături de noi, pentru a impune cu forţe unite voinţa noastră: şi voinţa noastră este PACEA.
Popoarele democrate şi pacifiste, alarmate de închegarea blocului secret războinic al statelor fasciste şi militariste, au decis să răspundă cu organizarea unui măreţ Congres mondial pacifist. O pleiadă de oameni cu care se mândreşte umanitatea, a constituit un comitet, sub preşedinţia pacifistului lord Robert Cecil, Preşedinte al Uniunii pentru Societatea Naţiunilor pentru a pregăti Congresul universal pentru PACE, care se va ţine la Geneva în zilele de 4, 5 şi 6 septembrie. Ei au lansat un apel pentru apărarea păcii, la care au răspuns şi numeroasele forma ţiuni feminine din toate colţurile lumii.
„Frontul feminin" din România se alătură acestei acţiuni chemând pe toate femeile conştiente de datoria lor să-şi spună cuvântul în clipa aceasta de grea cumpănă pentru omenire. „Frontul feminin" invită în acelaşi timp şi pe toate celelalte organizaţiuni feminine ca : secţiile feminine ale partidelor politice şi ale organizaţiilor profesionale; organizaţia surorilor de caritate din război; organizaţiile religioase şi de binefacere etc., să adere neîntârziat la o energică acţiune comună pentru zădărni cia uneltirilor războinice.
Trimiteţi adeziunile voastre, deveniţi purtătoarele de cuvânt ale acestei acţiuni, făcând astfel ca plebiscitul pentru pace propus de Frontul Feminin să-şi poată sărbători triumful. Nici o femeie, nici o mamă, soţie sau soră, şi nici un cetăţean în genere, nu trebuie să întârzie de la acest sfânt gest de apărare a vieţii şi civilizaţiei. Voinţa noastră hotărâtă de pace poate salva viitorul omenirii.
FRONTUL FEMININ
Adeziunile (cu adresa) se primesc la: FRONTUL FEMININ,
pasagiul Imobiliara, scara C, etaj III, Bucureşti.
Apel apărut în ziare, 10-15 iunie 1936,
Cuvântul liber, nr. 32, din 13 iunie 1936

[1] Ligia Dănilă, „Femeile române şi mişcarea feministă internaţională, participarea la congresele naţionale şi mişcarea antifascistă”, revista Transilvania nr. 2/2012,  pg. 74-75

[2] Ștefania Mihăilescu, „Din istoria feminismului românesc” – vol.2, ed. Polirom, 2006, pg. 53



Alte imagini apărute în revista „Cuvântul liber ” în anul 1936.

În iunie 1936 revista „Cuvântul liber ” a dedicat un număr întreg problemelor femeilor.

Un alt articol publicat în revista „Cuvântul liber” în care femeile militează pentru pace.


Află mai multe despre mișcarea feministă din România din perioada interbelică:

Ligia Dănilă, „Femeile române şi mişcarea feministă internaţională, participarea la congresele naţionale şi mişcarea antifascistă”, revista Transilvania nr. 2/2012

Ștefania Mihăilescu, „Din istoria feminismului românesc” – vol.2, ed. Polirom, 2006

Website-ul Coaliției pentru Egalitate de Gen a fost actualizat în cadrul proiectului EGALIS: Egalitate de gen prin schimbare socială și educație, derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), în parteneriat cu Asociația Front, Societatea Cultural Științifică de Analize Feministe AnA (AnA), Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația PLURAL și Asociația SEXUL versus BARZA, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui site nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Navigare ușoară în lumea egalității de gen

Copyright (c) Coaliția pentru Egalitate de Gen