• Română
  • English

Raport UNICEF și SAMAS: sarcinile adolescentelor ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială

iulie 16, 2021


România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS.

În 2018, 18.000 de adolescente au devenit mame. Dintre ele, 674 erau sub 15 ani. În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. Din cele 153 de cabinete de planificare familială existente în 2014, 36 s-au închis în ultimii 6 ani.

Conform studiilor, prevalența nașterilor premature, precum și deficiențele asociate acestora, sunt mai frecvente la copiii născuți din mame adolescente față de mamele adulte. Multe mame adolescente întâmpină probleme în perioada sarcinii, exprimate prin anemie, hipertensiune indusă de sarcină și retard de creștere intrauterină. Nou-născuții mamelor adolescente au riscuri mai mari de deces. Alte consecințe negative sunt prognosticele nefavorabile privind o sarcină viitoare și o dezvoltare cognitivă întârziată pentru mamă și copil.

Autorii studiului notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenți dezavantajați social și pentru cei care au abandonat școala, ceea ce sporește riscul pentru un comportament sexual riscant și apariția unei sarcini nedorite.

Recomandările care reies în urma studiului:

  1. Sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente.
  2. O abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului.
  3. Inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.
  4. Introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale și axarea programelor pe valori și pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.
  5. Reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/ servicii de sănătate a reproducerii.Se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în general și cu prioritate celor defavorizați.
Copyright (c) Coaliția pentru Egalitate de Gen