Conform statisticilor europene (European Perinatal Health Report 2010) România ocupă primele locuri în ceea ce priveşte sănătatea materno-infantilă :
Locul 1 – rata mortalității infantile (primul an de viață) de 9,8 la mie.
Locul 1 – rata mortalității neonatale cu un procent de 5,5 la mie
Locul 1 - rata vârstei fragede (<20 ani) a mamei la naștere de 10,6%
Locul 2 – rata mortalității materne cu un procent de 21 la 100.000
Locul 3 - în topul practicării cezarienei ca modalitate de naștere cu un procent de 36,9% din totalul nașterilor.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică în perioada 2009 – 2012 peste 90.227 de fete cu vârste de maxim 19 ani au avut o naștere.
Aproximativ 39.000 au făcut întrerupere de sarcină în aceeaşi interval de timp.
Deşi statul român ar trebui să garanteze accesul gratuit al tuturor femeilor însărcinate (indiferent de statutul lor de asigurat/neasigurat CAS) la serviciile de asistenţă medicală, în special în zonele rurale, multe dintre acestea nu au acces (în termeni de infrastructură/resurse) pentru a se deplasa la un ginecolog pentru consultaţii. Acest lucru are un impact grav asupra probabilităţii de determinare a riscurilor asociate sarcinii, riscuri care, depistate la timp, pot reduce morbiditatea şi suferinţa mamei şi copilui. Nu în ultimul rând, măsurile de prevenţie instituite la timpul potrivit pot înlătura multe dintre costurile de spitalizare foarte mari asociate patologiei obstetricale şi prematurităţii.
Un studiu realizat de Romani Criss în 2009 (pe un eșantion de 759 gospodării cu populație romă) arată că tinerele rome cu vârste între 16-29 ani au mers o singură dată la ginecolog pe toată durata sarcinii .
Propunere de acțiune publică locală din partea Asociației E-Romnja: Reducerea sarcinilor în rândul adolescentelor din comunitățile de romi
Asociația E-Romnja a încheiat un parteneriat cu Asociația Moașelor pentru a planifica și organiza întâlniri locale cu femei rome/nerome pentru a discuta despre sănătatea reproducerii, prevenirea sarcinilor în rândul tinerelor și riscurile asociate, educație sexuală.
Au fost organizate trei ateliere locale în următoarele comunitățile de romi: Mizil (Cartier), Valea Seacă (jud. Bacău) și Giurgiu (Cartier).
Atelierele au fost planificate împreună cu o reprezentantă a Asociației Moașelor ce au elaborat de asemenea un suport de informații ce a fost susținut în cadrul discuțiilor cu participantelor.
Reintegrarea moaşelor în sistemul de planificare, prevenire, educație sexuală și monitorizare a sarcinilor ar oferi o soluţie eficientă şi simplu de implementat pentru reducerea procentului îngrijorator de adolescente care dau naștere unui copil, care nu sunt supravegheate în timpul sarcinii etc.
Prin pregătire lor, prin integrarea în echipa de îngrijire materno-infantilă de teren sau prin cabinete individuale, moaşele pot face atât prevenție cât și suport, monitorizare sarcina fiziologică în intregime, şi pot semnala la timp patologii care pot pune în pericol viaţa mamei şi a copilului, redirecţionând adolescentele cu risc către medicii obstetricieni şi/sau de alte specialităţi.
