• Română
  • English

Petiție la CNCD: subreprezentarea femeilor pe listele electorale constituie discriminare

iulie 24, 2022

Pe data de 21 iulie 2022, șapte organizații membre ale Coaliției pentru Egalitate de Gen* au depus o petiție la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu discriminarea femeilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, prin întocmirea neconformă a listelor electorale, discriminare care – în opinia organizațiilor – continuă în prezent, prin eludarea respectării prevederilor legislative privitoare la reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie în întocmirea statutelor și a regulamentelor interne.

Reclamați în petiție sunt principalele partide politice din România –Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Mișcarea Populară (PMP), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul PRO România, Partidul Social Democrat (PSD), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și Uniunea Salvați România (USR), precum și Autoritatea Electorală Permanentă.

Redăm câteva aspecte din petiție, pe care vă invităm să o parcurgeți integral.

„În fapt, deși în România există legislație care vizează echilibrul de gen și egalitatea de șanse între femei și bărbați, atât la nivelul corpului legislativ, cât și în rândul executivului [1], există o subreprezentare evidentă a femeilor, fapt care se reflectă în procentul de 18.5% femei din cei 465 de parlamentari din legislatura actuală (compusă din 136 de senatori și 329 deputați), cu aproape un procent mai puțin față de cea precedentă, de asemenea redusă.

Cotele de gen privind întocmirea listelor de candidați au fost, cel puțin declarativ, susținute, însă doar patru din cele șase partide politice cu reprezentare parlamentară în 2020 (anume AUR, PLUS, PNL, PSD, UDMR și USR) au în statutele lor prevederi care fac referire în mod special la prezența femeilor în poziții de reprezentare (anume PLUS, PNL, PSD și UDMR).[2] Cu toate acestea, chiar dacă aceste prevederi cu scop de asigurare a reprezentării femeilor există, se pot observa discrepanțe majore, în poziții de conducere procentul femeilor variind între 8% (PNL) și 27% (PLUS). De asemenea, PSD este singurul partid în cadrul căruia procentul femeilor în structurile de conducere este de 15%, deși statutul partidului prevede expres un prag de cel puțin 30%, încălcându-și astfel propriile prevederi interne pentru echilibrarea reprezentării femeilor și bărbaților.[3] Dorința de a afișa transparență și implementarea unor proceduri democratice de selecție a candidaților pot fi observate doar în cuprinsul statutelor a două formațiuni politice dintre cele șase (anume USR și PLUS), care conțin capitole dedicate procesului de desemnare a candidaților în alegeri, incluzând, printre altele, condiții de eligibilitate și criterii pentru desemnarea candidaților (cum ar fi: competență, probitate morală și etică, viziune și program, atractivitate electorală, asigurarea reprezentării ambelor genuri).

Analizând situația în ansamblu, partidele sunt dominate de bărbați în conducere, pe când femeile joacă roluri marginale, cu o recunoaștere politică mai redusă, spațiul politic românesc necesitând astfel implementarea cotelor într-un proces electiv cum este cel de la nivelul Parlamentului tocmai pentru a facilita coagularea unui interes mai crescut pentru femei de a se alătura vieții politice, dar mai ales pentru a oferi reprezentare intereselor ale mai bine de jumătate din populația României.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din decembrie 2020 au fost depuse 1147 de liste de candidați pentru Camera Deputaților și Senat, însumând 7136 de candidați, dintre care doar 29,5% reprezintă femei, iar cea mai mare discrepanță fiind vizibilă la poziția 1 de pe liste, unde predominant sunt reprezentați bărbați.[4] […]

Teoria politică face distincția între mai multe tipuri de reprezentare, printre care reprezentarea descriptivă și reprezentarea substanțială, ambele esențiale într-o democrație funcțională. Prima se referă la reflectarea proporțională a unei anumite categorii sociale în poziții de putere, iar cea de a doua la asigurarea prezenței intereselor acestei categorii în arenele decizionale. Cu alte cuvinte, o prezență echilibrată a femeilor în poziții de putere - în acest caz, în Parlament și în partidele politice (reprezentare descriptivă) - ar oglindi mai bine componența demografică a populației țării din prisma genului. De asemenea, ar crește semnificativ probabilitatea ca cel puțin o parte din femeile parlamentare să reprezinte interesele și să abordeze nevoile co-naționalelor sale (reprezentare substanțială).

Ca parte dintr-un mediu internațional de drept, România a aderat la viziunea unor sisteme de referință din care reies o serie de obligații în ceea ce privește egalitatea în drepturi și echitatea reprezentării femeilor în politică, cel mai recent document de acest fel fiind O Uniune a egalității: strategia privind egalitatea de gen 2020-2025strategie care susține implementarea echilibrului de gen în procesele decizionale și în mediul politic și care își propune ca obiectiv pentru anul 2024 paritatea de 50% femei și 50% bărbați (modelul zipper) cu privire la toate nivelurile de conducere ale Comisiei și ale agențiilor europene. [...]

Astfel, prin nerespectarea prevederilor legii 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați și a prevederilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, femeile sunt discriminate, pe criteriului sexului:

discriminare directă, prin inaccesibilitatea pozițiilor de decizie datorită logicii de patronaj adoptată în cadrul partidelor (în lipsa unor prevederi și sancțiuni clare referitoare la întocmirea statutelor și regulamentelor interne, care să includă mențiuni exprese cu privire la reprezentarea echitabilă a femeilor și bărbaților) și ulterior aplicată întocmirii listelor electorale (liste care odată întocmite neconform, ar trebui anulate, conform legii), și

-  discriminare indirectă, prin subreprezentarea intereselor femeilor în organele legislative și constituind astfel o categorie socială defavorizată în raport cu cetățenii ale căror drepturi și interese sunt, în schimb, reprezentate.”

* Este vorba de Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația FRONT, Asociația PLURAL, Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA, Societatea de Analize Feministe Ana/AnA-SAF și Asociația SEXUL vs. BARZA.


[1] legea amintește faptul că partidele politice au obligativitatea să „prevadă în statutele și regulamentele interne acțiuni pozitive în favoarea sexului subreprezentat la nivel de decizie, precum și să asigure reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în propunerea candidaților la alegeri” (art. 22 alin. (1), (2) și (3) al Legii 202/2002), indiferent de ideologie și de poziția adoptată cu privire la rolurile de gen din societate.
[2] Ionela Băluţă și Claudiu Tufiș, „Reprezentarea politică a femeilor în România”, Decembrie 2021, pg. 6, studiu disponibil la adresa: https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/18818.pdf (accesat la 29.06.2022)
[3] Statutul Partidului Social Democrat, Capitolul III. Organizații teritoriale, Articolul 46 alin. (3), disponibil la adresa: https://www.psd.ro/structura-si-organizatii/statut/ (accesat la 29.06.2022)
[4] Septimius Pârvu, „Participarea femeilor la alegerile parlamentare din 2020”, Noiembrie 2020, Raport de monitorizare nr 1. București: Expert Forum, pg. 6, raport disponibil la adresa: https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2020/11/EFOR-candidati-alegeri-parlamentare-2020.pdf (accesat la 29.06.2022)

***

Activitatea face parte din proiectul EGALIS: Egalitate de gen prin schimbare sociala si educație, care este derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), în parteneriat cu Asociația Front, Societatea Cultural Științifică de Analize Feministe AnA (AnA), Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația PLURAL și Asociația SEXUL VERSUL BARZA, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.

Copyright (c) Coaliția pentru Egalitate de Gen