Ce știu elevii și elevele de gimnaziu și liceu din România despre conceptul de feminism? De unde au auzit despre el prima dată? Ce fel de conotații are termenul în mentalul lor colectiv? Pot oare cei tineri să numească feministe sau feminiști în carne și oase din jurul lor? Acestea sunt întrebări care au stat la baza studiului „Ce este feminismul? Percepții ale elevilor și elevelor din România” (februarie 2022), realizat de cercetătoarele Laura Grunberg și Diana Elena Neaga în cadrul proiectului „EGALIS: egalitate de gen prin schimbare socială și educație”.
Cercetarea a relevat faptul că în marea lor majoritate elevele și elevii de gimnaziu și de liceu află despre feminism de pe internet și rețele sociale, și mai puțin de la școală sau din familie. La nivel de gimnaziu, rolul redus al școlii se poate datora și faptului că în programa oficială nu există oportunitatea concretă de discutare a conceptului și a termenilor complementari lui. Există câteva trimiteri minimale la mișcarea de femei sau la situația femeilor în anumite manuale de istorie, precum și câteva teme, prezente în manualele de educație civică, în care se face legătura cu feminismul (de exemplu, în cadrul tematicii despre drepturile omului).
La nivel de liceu, școala apare ca sursă importantă de informare despre feminism, însă, de asemenea, într-o măsură mai mică decât internetul. În casele/familiile/cercul de prieteni ale celor intervievați se discută puțin despre feminism, ceea ce indică faptul că informațiile despre feminism ajung la elevi/eleve în mod nestructurat.
Principalele femei cunoscute/importante din România pentru elevele și elevii de gimnaziu: (1) sport: Simona Halep, Nadia Comăneci, Gabi Szabo, Cristina Neaga, Elisabeta Polihroniade; (2) istorie: Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria; (3) politică: Viorica Dăncilă și Clotilde Armand; (4) personaje din media: Denise Rifai, Vulpița sau Raluca Bădulescu.
Pentru băieți, feminismul este mai ales despre încrâncenare, luptă (mușchi), despre ele vs ei. În cazul fetelor, feminismul poate avea o componentă de „luptă”, dar cu inima, o „luptă” prin empatie. Pentru fete înseamnă mai ales colaborare, dialog, normalitate. Feministele în viziunea lor sunt fie feminine (atente la cum arată), fie luptătoare, dar niciodată și una și alta.
Elevii/elevele de liceu au, mai degrabă, o părere pozitivă față de această mișcare. Informațiile pe care le accesează pe internet tinerii intervievați prezintă feminismul într-o lumină pozitivă, iar la școală se discută despre feminism în așa fel încât, pentru unii dintre elevi și eleve, asocierea cu acest termen devine un compliment. Din cercetare reiese, însă, că feminismul este asociat cu revendicări și rezultate pozitive doar pentru femei, felul în care contribuie la îmbunătățirea vieții bărbaților fiind mai puțin (sau deloc) cunoscut.
Marea majoritate a elevilor și elevelor de liceu conștientizează lipsa egalității între femei și bărbați. Pe de altă parte, se pare că fetele resimt mai accentuat această lipsă a egalității și o afirmă în răspunsuri. Proporția mare a elevilor/elevelor care susțin nevoia existenței unor organizații active în promovarea și protejarea drepturilor femeilor (aproximativ 50%, procent semnificativ mai mare decât al celor care cred ca nu există egalitate între femei și bărbați) sugerează o înțelegere actualizată și nuanțată a problematicii.
Cercetarea are la bază prelucrarea a 147 de chestionare de la gimnaziu și 65 de la liceu.
Chestionarul pentru elevii de gimnaziu a avut 4 întrebări (unele cu cerințe sub forma de desene) și a fost completat de 147 de elevi și eleve (81 de fete și 61 de băieți, 5 chestionare nu au avut informații privind sexul sau numele). Majoritatea respondenților sunt din București (dar și din Cluj, Șerbănești, Florești) și au vârste cuprinse între 11 și 13 ani.
Chestionarul pentru liceu a avut 10 întrebări, la care au răspuns in total 65 de elevi și eleve (19 băieți, 43 de fete și 3 elevi care nu și-au declarat sexul).
Acest raport este doar un început de drum privind înțelegerea relației noilor generații cu feminismul, relație care trebuie cultivată cu tact și responsabilitate în continuare. Considerăm că toți cei implicați în procesul de învățământ (cadre didactice, activiști, educatori, părinți, reprezentanți ai diverselor instituții din domeniul educației) pot găsi, deocamdată, în acest raport inspirație pentru a adapta, actualiza, îmbogăți și diversifica dialogurile și activitățile cu tinerii de gimnaziu și liceu (și, de ce nu, chiar și cu cei din școala primară) pe diverse tematici despre activitățile, contribuțiile și viața femeilor și deci despre feministe și feminism.
Link raport: Ce este feminismul? Percepții ale elevilor și elevelor din România
Proiectul „EGALIS: Egalitate de gen prin schimbare socială și educație” este derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, în parteneriat cu Asociația Front, Societatea Cultural Științifică de Analize Feministe AnA (AnA), Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația PLURAL și Asociația SEXUL vs BARZA, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!
