Coaliția pentru Egalitate de Gen se alătură demersului a peste 20 de ONG-uri, coaliții și federații care atrag atenţia membrilor Camerei Deputaţilor asupra responsabilităţii pe care o au în ceea ce priveşte educația, sănătatea și siguranța personală a copiilor şi adolescentilor și apelează la asumarea acestei responsabilităţi în decizia privind votul asupra amendamentelor la Legea 272 / 2004.
Stimată doamnă deputat/ Stimate domnule deputat,
Având în vedere amendamentele depuse la Legea 272/2004 de către colegii dumneavoastră din Parlament (Robert Sighiartău - deputat PNL, Florica Cherecheş - deputat PNL, Elena Hărătău - deputat PSD, Steluţa-Gustica Cătăniciu - deputat neafiliat, Adrian Solomon - deputat PSD, Nicuşor Halici - deputat PSD şi Titus Corlăţean - senator PSD), acceptarea acestora în cadrul Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială (Camera Deputaţilor) - şedinţa din 26 mai 2020 şi posibilitatea ca aceste amendamente să ajungă pentru vot în plenul Camerei Deputaţilor, noi, organizaţiile semnatare, vă solicităm următoarele:
1. Respingerea acestor amendamente care au potenţialul de a îngrădi dreptul la informare corectă şi educaţie pentru sănătate pentru copiii şi adolescenţii din sistemul public de învăţământ preuniversitar
2. Organizarea unor grupuri de lucru comune pentru identificarea măsurilor adecvate de creştere a accesului cetăţenilor români de toate vârstele la educaţie şi servicii de calitate în sănătate pentru toţi
Motivele acestor solicitări sunt:
1. Amendamentul propus supra-reglementează modul în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ în unităţile de învăţământ preuniversitar din România;
2. Amendamentul propus reduce accesul elevilor români la programe de educaţie pentru sănătate şi promovarea sănătăţii;
3. Amendamentul propus reduce în mod explicit accesul elevilor la educaţie cuprinzătoare în sănătatea reproducerii şi sexualităţii;
4. Solicitarea înfiinţării unor grupuri comune de lucru pentru identificarea măsurilor adecvate de creştere a accesului cetăţenilor români de toate vârstele la educaţie şi servicii de calitate în sănătate pentru toţi apare în contextul în care la nivel global, omenirea se confruntă cu o nouă pandemie, generată de un virus încă puţin cunoscut (Coronavirus-SARS2/ COVID-19)
Atragem atenţia dumneavoastră asupra următoarelor date legate de starea de sănătate a copiilor şi adolescenţilor din România:
- La fiecare 6 ore, în România, un minor este victima unei forme de abuz sexual. Cei mai mulţi copii nu recunosc şi nu pot detecta formele abuzului sexual în lipsa informaţiilor oferite într-un cadru organizat şi profesionist.
- 1 din 4 adolescenţi (11-15 ani) care fac sex nu folosesc metode de protecţie. La vârsta de 15 ani, 1 din 4 băieţi (24%) şi 1 din 7 fete (14%) declară că au avut contact sexual. Dintre aceştia, 1 din 4 nu folosesc metode de protecţie.
- În 2019, România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte rata naşterilor în rândul adolescentelor şi 1 din 10 copii are mama adolescentă.
- În ceea ce priveşte mamele minore : 6 din 10 nu au avut acces niciodată la informaţii privind la sănătatea reproducerii sau educaţie sexuală; 7 din 10 nu au beneficiat niciodată de planificare familială; 6 din 10 gravide minore nu au făcut analizele recomandate în sarcină; 4 din 10 au născut prematur.
- În 2018, s-au înregistrat: 253 de cazuri de abuz şi exploatare a copiilor; 977 de cazuri au fost abuz sexual (951) şi exploatare sexuală (26); 2/3 din cazurile raportate de abuz sexual au avut loc asupra copiilor din mediul rural (580); >1/2 dintre cazurile de abuz şi exploatare sexuală a copilului au avut loc în familie (451).
- Informaţiile prezentate la orele de biologie sunt insuficiente şi nu acoperă întreaga gama de aspecte legate de transformările fizice, emoţionale, de comportament, de securitate personală etc. ce însoţesc dezvoltarea copilului de la vârste fragede până la pubertate şi adolescenţă.
- Dreptul copiilor şi adolescenţilor la informaţii bazate pe dovezi nu poate fi îngrădit de credinţe religioase.
- În lipsa orelor de educaţie pentru sănătatea reproducerii şi sexualităţii în şcoală, singura alternativă pentru copii şi adolescenţi rămâne internetul, care oferă informaţii ce nu pot fi controlate din punct de vedere al corectitudinii.
Copiii şi adolescenţii nu se află în prezenţa părinţilor sau persoanelor care îi pot proteja 24/24. Dvs. aveţi acum puterea de a le asigura accesul organizat şi consistent la informaţii corecte care să-i protejeze de situaţii riscante din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii personale.
MOTIVAȚIE:
1. Amendamentul propus supra-reglementează modul în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ în unităţile de învăţământ preuniversitar din România, întrucât acordul părinţilor se realizează pentru tot ceea ce este ofertă educaţională, aşa cum prevede LEN 1/ 2011, revizuită, Capitolul IV/ Curriculumul învăţământului preuniversitar, Art. 65, alin.(5) în cazul activităţilor curriculare şi extracurriculare, iar în cazul celor extraşcolare reglementările sunt prevăzute în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar din 31.08.2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I- nr. 720 din 19 septembrie 2016 - Capitolul II/ Activitatea educativă extraşcolară, Art. 108, alin (4) .
În ceea ce priveşte unele temeri apărute în spaţiul public legate de conţinutul orelor de educaţie pentru sănătate şi educaţie sexuală, întrucât activităţile educaţionale realizate în şcoli se realizează în baza unor programe şcolare aprobate - LEN 1/ 2011, revizuită, Capitolul IV/ Curriculumul învăţământului preuniversitar, Art. 65, alin. (6) , în cazul educaţiei pentru sănătate, inclusiv cea pe tematica sănătăţii reproducerii şi sexualităţii, conţinuturile ce vor fi abordate în cadrul orelor sunt clare şi în conformitate cu documentul Programe Şcolare Revizuite pentru disciplina opţională EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE/ clasele I - a XII-a (variantă modulară), aprobat cu Ordin al Ministrului Nr.4496 / 11.08.2004 .
În ceea ce priveşte derularea de astfel de ore sau sesiuni de informare prin parteneriat public-public şi public-privat, cu colaborarea dintre unităţile şcolare şi alţi actori care pot contribui la derularea unor tematici specifice din cadrul programului de educaţie pentru sănătate (personal specializat din cadrul altor instituţii guvernamentale, ONG-uri, companii etc.), unităţile şcolare au mecanisme interne şi metodologii proprii prin care să se asigure de calitatea actului educaţional şi a respectării principiilor menţionate în LEN1/2011, art. 3.
De altfel, relaţia contractuală dintre şcoală şi părinţi este clar specificată în Capitolul VI/ Resursa umană, Secţiunea 1 - Beneficiarii educaţiei, art. 86, alin. (1) şi (2) . Această relaţie contractuală a fost reglementată prin Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar din 31.08.2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I - nr. 720 din 19 septembrie 2016, iar nerespectarea acestor prevederi aduce după sine sancţiuni.
Mai mult, practica de colaborare dintre organizaţiile semnatare şi unităţile şcolare din învăţământul preuniversitar pentru derularea unor programe/ proiecte/ campanii de educaţie pentru sănătate presupune în mod obligatoriu existenţa unor proceduri clare de informare şi obţinere a acordului din partea părinţilor/ tutorilor de participare a elevilor minori la activităţile derulate de alt personal decât cel didactic/ angajat în cadrul unităţii şcolare partenere.
În concluzie, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar deţine şi utilizează toate mijloacele prin care reglementează relaţia dintre beneficiarii educaţiei şi furnizorii acesteia, în trio-ul elev-părinte-şcoală. Mai mult, există reguli specifice, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ în ceea ce priveşte colaborarea cu alţi parteneri (publici sau privaţi) ce pot servi creşterii calităţii actului educaţional şi care să sprijine o dezvoltare armonioasă şi sănătoasă a elevilor şi a comunităţilor în care aceştia trăiesc şi se formează pentru viaţa de adult.
2. Amendamentul propus reduce accesul elevilor români la programe de educaţie pentru sănătate şi promovarea sănătăţii, mai ales într-un context special, al pandemiei cu Coronavirus-SARS2/ COVID-19, care a demonstrat încă o dată necesitatea şi urgenţa de redresare a Programului Naţional de Educaţie pentru Sănătate (MEC) şi a Subprogramului de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate (Ministerul Sănătăţii), precum şi cea de finanţare corespunzătoare a acestor două programe naţionale.
Obligativitatea unui nou acord din partea părinţilor pentru derularea de ore de educaţie pentru sănătate, chiar şi educaţie în sănătatea reproducerii şi sexualităţii ("educaţie sexuală") are potenţial de a îngreuna derularea de astfel de ore/ programe, care oricum au un desfăşurător şi conţinut clar, reglementat sau prin programele şcolare naţionale, sau la nivelul fiecărei unităţi şcolare, aşa cum am expus anterior. Mai mult, decredibilizează capacitatea sistemului de învăţământ în toate structurile sale, până la nivel de unitate şcolară, în ceea ce priveşte îndeplinirea responsabilităţilor pe care le are, conform legislaţiei în vigoare.
Atragem atenţia decidenţilor politici că în contextul unei pandemii cu un virus foarte puţin cunoscut (Coronavirus-SARS2/ COVID-19), dar care a condus la luarea de măsuri excepţionale la nivel global, România nu îşi poate permite reducerea cu bună-ştiinţă a oricăror măsuri preventive - cum ar fi educaţia pentru sănătate, mai ales în ceea ce priveşte generaţiile de copii şi tineri şi părinţii acestora.
Mai mult, în acest context generat de pandemia Coronavirus-SARS2/ COVID-19, a devenit evidentă importanţa deosebită a responsabilităţii individuale şi sociale în menţinerea propriei sănătăţi şi a celor din jur. Aceste norme de bază pentru un comportament responsabil şi un stil de viaţă sănătos, în condiţii obişnuite sunt însuşite în mod constant, pe tot parcursul vieţii, în funcţie de experienţele individuale. În contextul cu totul special pe care întreaga lume îl trăieşte în prezent şi asupra căruia nu există încă un scenariu clar şi încadrat în timp (prin prea-puţinele informaţii din prezent legate de acest virus), statele devin responsabile mai mult decât oricând de deciziile pe care le iau în ceea ce priveşte protejarea cetăţenilor.
În România, opţionalul de educaţie pentru sănătate se desfăşoară în mod constant în ultimii 5 ani pentru cca. 6-7% din populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar. În mod evident, acest procent este insuficient pentru crearea unei mase critice de copii şi tineri care să deţină cunoştinţele corecte şi care să practice comportamentele preventive sau de reducere a riscurilor în ceea ce priveşte sănătatea proprie şi a celor din jur. Totodată, pentru completarea eforturilor realizate de către sistemul public, organizaţiile neguvernamentale (inclusiv dintre cele semnatare ale acestei scrisori) nu au capacitatea şi resursele de a acoperi mai mult, ci mai degrabă de a susţine unităţile şcolare pentru programe de calitate crescută pentru aceeaşi 6-7% elevi.
Investiţia redusă în acest program - Programul Naţional de Educaţie pentru Sănătate în Şcoala Românească (Ministerul Educaţiei), precum şi în Subprogramul de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate (Ministerul Sănătăţii), cu toate eforturile de susţinere din partea organizaţiilor internaţionale (până în 2007-2009) şi apoi domestic, prin programele europene de finanţare, dar şi prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale din România care au depus proiecte în parteneriat public-privat pentru susţinerea eforturilor realizate din anii '90 până în prezent, au condus la indicatorii îngrijorători pe care România îi raportează la nivel european şi internaţional legat de starea de sănătate a populaţiei . Deşi au fost atinse rezultate notabile în anumite domenii ale sănătăţii în ultimii 30 de ani, suntem departe de media europeană pe mulţi dintre indicatorii care să demonstreze că eforturile decidenţilor în acest domeniu sunt constante, continue, susţinute, asumate politic şi finanţate corespunzător.
3. Amendamentul propus reduce în mod explicit accesul elevilor la educaţie cuprinzătoare în sănătatea reproducerii şi sexualităţii. Din păcate, în ultimii 30 de ani, România nu reuşeşte decât parţial să îşi respecte obligaţiile faţă de partenerii europeni şi internaţionali în ceea ce priveşte reducerea disparităţilor socio-economice şi ameliorarea unor indicatori de sănătate, iar acest aspect demonstrează implementarea redusă atât a programelor de educaţie pentru sănătate, cât şi a serviciilor preventive.
În raportul Universal Periodic Review şi scrisoarea adresată Guvernului României prin Ministerul Afacerilor Externe din 7 august 2018 se solicită în mod explicit în ceea ce priveşte drepturile civile şi politice ale cetăţenilor români luarea de măsuri care:
1. Să intensifice eforturile de eliminare a sărăciei şi reducere a inegalităţilor dintre zonele urbane şi cele rurale, inclusiv în ceea ce priveşte domeniile educaţiei şi cel al sănătăţii (original: Intensify its efforts to eliminate poverty and reduce the inequalities between urban and rural areas, including in the area of education and health care.)
2. Să asigure accesul la servicii şi tratament de sănătate de calitate pentru toate categoriile de populaţie, inclusiv pentru cei care trăiesc în mediul rural, precum şi pentru persoanele şi grupurile dezavantajate sau marginalizate, să crească rata de vaccinare şi să adreseze cauzele care stau la baza mortalităţii infantile şi materne (original: Ensure access to affordable and good quality health care and medical treatment for all segments of the population, including persons living in rural and remote areas, as well as disadvantaged and marginalized individuals and groups, increase the vaccination rate and address the underlying causes of infant, child and maternal mortality.).
3. Să asigure accesul neîngrădit la servicii de sănătate sexuală şi reproductivă şi la educaţie cuprinzătoare în sănătatea reproducerii şi sexualităţii în şcoli, realizând şi formarea corespunzătoare a personalului didactic în educaţia sexuală (original: Ensure unimpeded access to sexual and reproductive health services and comprehensive education on sexual and reproductive health in schools with the provision of sufficient teacher training on sexuality education.).
Ministerul Sănătăţii a elaborat Strategia Naţională de Sănătate Publică 2014-2020 , care include prevederi clare legate de sănătatea reproducerii şi sexualităţii. Numărul încă mare al sarcinilor nedorite care se soldează cu avort, ponderea destul de mare a avorturilor elective la fetele sub 19 ani, dar şi creşterea numărului nou-născuţilor abandonaţi în maternităţi confirmă nevoia încă neacoperită de servicii de planificare familială şi programe de informare-educare-comunicare, mai ales la femeile dezavantajate sau vulnerabile. Din păcate, seturile de măsuri care să vină în sprijinul populaţiei de vârstă reproductivă şi partenerilor/ familiilor acestora nu s-au materializat prin intervenţii concrete/ programe naţionale care aibă efecte asupra indicatorilor specifici.
Totodată, măsurile legate de prevenirea şi prevenţia bolilor transmisibile, mai ales cele prioritare (infecţii cu transmitere sexuală şi HIV), deşi reglementate legislativ şi susţinute financiar de statul român din perspectiva asigurării tratamentului persoanelor infectate/ afectate, sunt încă incomplete din multe puncte de vedere şi mai ales din perspectiva grupurilor vulnerabile şi la risc. Adolescenţii şi tinerii din populaţia generală, care ar trebui să primească acest tip de educaţie în mod formal, ajung în prea mică măsură să beneficieze de cunoştinţe complete şi corecte pe parcursul dezvoltării lor în ceea ce priveşte propria sănătate sexuală şi reproductivă şi a partenerelor/ partenerilor lor.
Reamintim că în ceea ce priveşte conţinuturile educaţiei în sănătatea reproducerii şi sexualităţii, asupra cărora există o serie de opinii contradictorii exprimate în spaţiul public, reglementările sunt cele ale Programelor Şcolare Revizuite pentru disciplina opţională Educaţie pentru Sănătate/ clasele I - a XII-a (variantă modulară), aprobate cu Ordin al Ministrului Nr.4496 / 11.08.2004.
Indiferent de existenţa altor ghiduri europene sau internaţionale, cadrul legal de derulare a orelor de educaţie pe tematica "Sănătatea reproducerii şi a familiei" cu elevii, indiferent de furnizorul de educaţie, trebuie să respecte prevederile programelor şcolare în vigoare (adoptate la nivel naţional, cum este cazul opţionalului de Educaţie pentru Sănătate, sau la nivel de unitate şcolară, în funcţie de priorităţile identificate la nivelul unităţii de învăţământ).
Extras din documentul care reglementează la nivel naţional opţionalul de Educaţie pentru Sănătate (OMEC 4496/2004), conţinuturile specifice pentru tematica "Sănătatea reproducerii şi a familiei":
- Clasele I - a II-a: Eu şi familia mea. Roluri în familie; Diferenţele între fată / băiat (relaţii sociale)
- Clasele a III-a - a IV-a: Percepţii reciproce ale băieţilor şi fetelor; Modificări corporale la pubertate; Cum am apărut eu pe lume?
- Clasele a V-a - a VI-a: Sentimentul de iubire faţă de cei apropiaţi şi a ataşamentul faţă de familie; Prietenia şi iubirea: factorii care influenţează deciziile de implicare/neimplicare în relaţii interpersonale
- Clasele a VII-a - a VIII-a: Ceasul organismului feminin, ceasul organismului masculin; Comportament sexual responsabil: atitudini faţă de debutul vieţii sexuale; Mituri legate de sexualizare/comportament sexual (reacţii comportamentale faţă manifestările anatomo-fiziologice ale pubertăţii); Infecţii cu transmitere sexuală - comportamente cu risc în transmiterea HIV/SIDA; Planuri de viaţă: familie, relaţii sociale, impactul vieţii sexuale asupra viitorului; Concepţia şi sarcina - riscurile sarcinii în pubertate şi adolescenţă pentru mamă şi copil; Sarcina nedorită şi avortul - servicii sociale: planificare familială, consiliere; Violenţă în sexualitate, abuzul sexual
- Clasele a IX-a - a X-a: Comportament sexual-valori, toleranţă, normalitate şi devianţă; Planificarea familială. Concepţie, contracepţie; Comunicare şi responsabilitate în relaţia de cuplu; Parentalitate - avort, abandon, pruncucidere; Consilierea pre şi post-testare HIV/SIDA
- Clasele a XI-a - a XII-a: Disfuncţii sexuale la femeie şi bărbat; Diagnoza prenatală; Identitate şi orientare sexuală; Legislaţia privitoare la sexualitate; Pornografia şi prostituţia
4. Solicitarea înfiinţării unor grupuri comune de lucru pentru identificarea măsurilor adecvate de creştere a accesului cetăţenilor români de toate vârstele la educaţie şi servicii de calitate în sănătate pentru toţi apare în contextul în care la nivel global, omenirea se confruntă cu o nouă pandemie, generată de un virus încă puţin cunoscut (Coronavirus-SARS2/ COVID-19).
Odată cu deciziile de ridicare treptată a restricţiilor în ceea ce priveşte activităţile populaţiei, este important să se intervină cu măsuri în acele domenii care s-au demonstrat a fi deficitare:
- Educarea populaţiei în sensul responsabilităţii individuale şi al protejării comunităţii în care trăiesc şi îşi desfăşoară activităţile, educare ce trebuie să conţină şi promovarea măsurilor preventive de asigurare a sănătăţii
- Asigurarea serviciilor de prevenţie pentru problemele generale de sănătate publică cunoscute în România şi deja semnalate intern, european şi internaţional
- Asigurarea acoperirii naţionale şi la nivelul întregii populaţii (inclusiv grupuri defavorizate/ vulnerabile/ marginalizate/ supuse stigmei şi discriminării) cu suficiente servicii şi produse de sănătate de calitate care să prevină şi să combată îmbolnăvirile
- Reorganizarea infrastructurii şcolare astfel încât beneficiarii sistemului de învăţământ să îşi poată relua în siguranţă activitatea
- Întărirea infrastructurii sistemelor sociale şi de sănătate astfel încât cetăţenii aflaţi pe teritoriul României să poată beneficia de drepturile garantate constituţional
Având în vedere toate cele mai-sus expuse, suntem încrezători că înţelegeţi importanţa deciziei personale şi politice în respingerea cu fermitate a unor acţiuni care au potenţial de infracţiune contra sănătăţii publice din perspectiva zădărnicii combaterii bolilor.
Nu este momentul în care cetăţenii şi cu atât mai mult, aleşii acestora, să demonstreze intenţii de îngrădire a accesului la informaţii corecte şi bazate pe date şi dovezi din ştiinţă, educaţie şi servicii adaptate care le pot diminua riscul de îmbolnăvire. Chiar dacă educaţia pentru sănătate în rândul copiilor şi tinerilor este doar o mică parte din ceea ce înseamnă demersuri de prevenţie, este primul pilon al prevenţiei şi asigură, în condiţiile realizării strategice şi de calitate, o populaţie actuală mai educată, mai responsabilă şi mai implicată în protejarea propriei sănătăţi şi a celor din jur. Şi, în mod evident, costuri mai mici de ameliorare a potenţialelor situaţii problematice, cu care oricum deja ne confruntăm în România ultimilor 30 de ani.
Astfel, ne bazăm pe dumneavoastră că aveţi informaţiile suficiente pentru a vota iniţiativele legislative care vizează accesul copiilor şi tinerilor la educaţie şi servicii de sănătate într-o modalitate care să reflecte înţelegerea situaţiei în care se regăseşte populaţia României şi care să transmită alegătorilor (prezenţi şi potenţiali) un mesaj corect şi adaptat contextului global pe care îl parcurgem.
Organizaţii și rețele semnatare:
1. Asociaţia ActiveWatch
2. Asociaţia Dream Project
3. Asociaţia "Eu sunt! Tu?"
4. Asociaţia Femeile se Implică - AFI
5. Asociaţia Mame pentru Mame
6. Asociaţia Necuvinte
7. Asociaţia Română Anti-SIDA - ARAS
8. Asociaţia pentru sprijinirea pacienţilor cu tuberculoză multi-drog rezistentă - ASPTMR
9. Asociaţia Semper Muzica
10. Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice - ECPI
11. Centrul de Resurse pentru participare Publică - CeRe
12. Consiliul Tineretului din România - CTR
13. Coaliţia pentru Egalitate de Gen
14. Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România - FASMR
15. Federaţia UNOPA - Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
16. Fundaţia Agenţia Împreună pentru Dezvoltare Comunitară
17. Fundaţia Comunitară Bucureşti
18. Fundaţia Comunitară Sibiu
19. Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară
20. Fundaţia Romanian Angel Appeal - RAA
21. Romanian Harm Reduction Network - RHRN
22. Romanian Women's Lobby
23. Societatea de Educaţie Sexuală şi Contraceptivă - SECS
24. Tineri pentru Tineri
