Societatea de Analize Feministe AnA alături de Coaliția pentru Egalitate de Gen vă invită marți, 26 ianuarie 2016, ora 17:30, la 4+ Social Caffe, strada D.I Mendeleev, nr.37, București să luați parte la masa rotundă "Eroine printre eroi: argumente pentru un patrimoniu material inclusiv".
Alături de artiste și artiști plastici, ONG-uri, reprezentanți ai Universității de Artă, Universității de Arhitectură și Urbanism, și reprezentanți ai instituțiilor publice cu atribuții în domeniu, vom discuta necesitatea dezvoltării în București a unui monument care să păstreze memoria femeilor victime ale politicii pro-nataliste din Romania ceaușistă, dar și modalitățile concrete prin care această inițiativă ar putea deveni o realitate urbană contemporană.
Acest monument reprezintă recunoașterea faptului că femeile din România au fost victime directe ale politicii pronataliste din anii 1966-1989. Cifrele oficiale indică peste 10.000 de femei au decedat ca urmare a complicațiilor avorturilor provocate din cauza acestei politici. Alte efecte au fost creșterea numărului de copii nedoriți, mulți dintre aceștia fiind abandonați pe stradă sau în instituții ale statului, în numărul impresionant de peste 25.000, creșterea mortalității infantile, creșterea incidenței nașterii de copii cu diferite tipuri de dizabilități fizice și psihice, creșterea incidenței stărilor depresive, a bolilor nervoase, a problemelor sexuale și a izolării sociale a femeilor. Acestea sunt consecințe ale politicilor statului împotriva cetățenelor și cetățenilor săi. Suntem obligați, ca societate, să nu repetăm această greșeală.
În același timp, spaţiul urban are o importantă dimensiune de gen. Modul în care e gândit, planificat, construit, cine e vizibil/invizibil simbolic în acest spaţiu, cine are monopol pe deciziile privind spaţiul urban – toate aceste aspecte spun ceva despre rolurile şi relaţiile de gen, despre raporturile de putere dintre femei şi bărbaţi, despre mentalităţi şi despre politicile de egalitate de şanse.
Bucureștiul este un oraș sexist. Cercetarea publicată în volumul Oraşul (non)sexist (accesibil la www.discriminări-urbane.ro) arată că, dintre cele 102 de statui inventariate (busturi și personaje întregi), 87 reprezintă bărbați și doar 15 femei; femeile dorm, bărbații se luptă pentru patrie; majoritatea statuilor/monumentelor inventariate sunt făcute de bărbați (135 sculptori fața de 14 sculptorițe).
Lipsa istoriei şi memoriei femeilor din peisajul simbolic bucureştean este un fapt ce nu mai poate fi trecut cu vederea. Necesitatea păstrării memoriei acestor femei, dar şi a practicilor abuzive care pot fi îndreptate împotriva cetăţenelor este motivul pentru care am inițiat proiectul construirii unui monument pentru femeile victime ale politicii pronataliste.
Vă invităm alături de noi în acest demers!
