Domnului Ludovic Orban, Prim Ministru al României
Doamnei Violeta Alexandru, Ministra Muncii și Justiției Sociale
Doamnei Cristina Monica Anisie, Ministra Educației și Cercetării
Domnului Victor Sebastian Costache, Ministrul Sănătății
Domnului Marian Ionuț Stroe, Ministrul Tineretului și Sportului
Având în vedere orientarea pro-europeană a Guvernului pe care îl conduceți, organizațiile semnatare vă solicită sprijinul pentru a îndrepta o situație care contribuie la plasarea României pe ultimele locuri în Europa conform Indicelui Egalității de Gen realizat periodic de EIGE, dar și în topul țărilor cu mame minore și al țărilor din care provin cele mai multe victime ale traficului de femei pentru exploatare sexuală.
Egalitatea de gen reprezintă o strategie la nivel european dar și global, fiind unul dintre obiectivele de dezvoltare sustenabilă - SDG 5 dintre prioritățile agreate de Națiunile Unite în 2015, asumată de altfel și de Guvernul României prin Strategia de Dezvoltare Durabilă. Printre țintele legate de acest obiectiv se numără atât eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, precum și eliminarea stereotipurilor despre femei și bărbați în rândul tinerilor.
Coaliția pentru Egalitate de Gen, alcătuită din organizații nonguvernamentale care militează pentru nediscriminare și egalitate de gen, a identificat educația ca domeniu prioritar pentru a transmite noțiuni privind egalitatea de gen, drepturile femeilor, stereotipuri de gen, discriminare, drepturile minorităților sexuale, educație sexuală și drepturi reproductive.
Este nevoie de o viziune integrată și o colaborare strânsă a tuturor ministerelor implicate pentru a corecta și elimina deficiențele majore din prezent. Organizațiile din cadrul Coaliției noastre vă stau la dispoziție cu expertiza necesară și speră la un dialog constructiv cu instituțiile dvs.
Un studiu ISE din anul 2004 a identificat câteva probleme majore din sistemul educațional: insuficienta valorificare a dimensiunii de gen la nivelul produselor curriculare în sensul promovării echităţii, parteneriatului şi emancipării de gen; inducerea unor discriminări și stereotipuri de gen prin intermediul manualelor școlare; nivelul redus de conștientizare a rolului potenţial al tuturor disciplinelor în realizarea educaţiei de gen şi a importanţei acestui tip de educaţie la toate nivelurile de şcolarizare.
La o distanță de 10 ani, un alt studiu din 2015, realizat în cadrul Universității București arată că lucrurile nu au evoluat, dimpotrivă. Stereotipurile de gen din manualele școlare persistă: lumea din manuale nu este adaptată realităților actuale și reflectă mai degrabă secolul trecut; manualele sunt pline de clișee și stereotipuri (femeile sunt mame care gătesc, doctorițe sau învățătoare; bărbații au o varietate de meserii, dar nu sunt arătați în rolul de tată); prezența redusă a personajelor ce reflectă diversitatea culturală sau de alt gen, rolurile de prestigiu și putere sunt atribuite exclusiv bărbaților; personajele principale din manuale sunt majoritar masculine.
Programa școlară care ignoră dimensiunea de gen produce efectele educaționale pe care le resimțim la nivelul societății: școala perpetuează stereotipurile de gen în loc să le combată.
Educația pentru egalitate de gen este recunoscută drept mijloc de prevenție a violenței asupra femeilor și de combatere a discriminării. România este semnatara unor Convenții internaționale care pun accentul pe acest rol al educației:
- Convenția CEDAW, Articolul 10.C: "Eliminarea oricăror concepții-șablon privind rolul bărbatului și al femeii, la toate nivelurile și în toate formele de învățământ, prin încurajarea educației mixte și a altor tipuri de educație care sunt destinate și contribuie la realizarea acestui obiectiv și, în special, prin revizuirea cărților și programelor școlare și adaptarea corespunzătoare a metodelor pedagogice."
- Convenția de la Istanbul, Articolul 14.1: "Părțile vor face demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitate între femei și bărbați, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violența de gen împotriva femeilor și dreptul la integritate personală, adaptate capacității în evoluție a elevilor, în curriculumul formal și la toate nivelele de educație."
Un alt punct important al educației pentru egalitatea de gen îl constituie accesul elevilor la noțiuni despre educația pentru sănătatea sexuală. Tinerii din învățământul liceal nu trebuie să mai fie privați de aceste informații, care ar putea preveni o multitudine dintre problemele cu care fetele și băieții se confruntă în zilele noastre, de la apariția de sarcini nedorite, infecții cu transmitere sexuală, până la manifestări sexiste, discriminatorii și homofobe și acte de violență sexuală.
În demersurile noastre anterioare am primit cu interes poziția favorabilă a Ministerului Sănătății, care susține introducerea educației sexuale în școli. Un parteneriat între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății ar putea constitui o eventuală rezolvare a problemei de resurse umane cu competențe de predare a acestor noțiuni în școli.
În „Strategia pentru Sănătate 2020”, Ministerul Sănătății afirmă că dorește colaborarea cu Ministerul Educaţiei pentru „creşterea nivelului de cunoştinţe privind sănătatea reproducerii la tinerii adolescenţi”.
De asemenea, Ministerul Tineretului și Sportului recunoaște că reducerea numărului mare de nașteri și avorturi înregistrat în cazul adolescentelor sub 19 ani „constituie un semnal de alarmă” și reprezintă „o provocare specială” pentru „Strategia Națională de Tineret 2015-2020”, angajându-se să promoveze un pachet educațional pentru educația sexuală dedicat tinerilor.
În plus, obligativitatea educației privind sexualitatea în unitățile școlare este recunoscută prin Legea 272/2004 (republicata în 2014) privind protecția și promovarea drepturilor copilului. În prezent, prevederile acestei legi nu sunt respectate:
- Art. 46 (3) i) precizează că organele de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, precum și orice alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul sănătății sunt obligate să adopte toate măsurile necesare pentru derularea sistematică în unitățile școlare de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.
La nivel internațional, România este semnatara Programului de Acțiune al Conferinței Internaționale a ONU privind Populația și Dezvoltarea care prevede educație pentru sănătate sexuală și servicii de planificare familială accesibile și de calitate pentru toți.
Coaliția pentru Egalitate de Gen solicită elaborarea unui plan strategic pentru includerea noțiunilor de educație pentru sănătatea sexuală în programa școlară, accesibile tuturor elevilor din întreaga țară, în mod obligatoriu.
Coaliția pentru Egalitate de Gen înțelege barierele de ordin instituțional și specificitatea organizării actuale a sistemului educațional (elevii sunt deja încărcați cu multe materii și multe ore de studiu, școlile au autonomie pentru elaborarea listei materiilor opționale - CDȘ și CDL, există deficit de personal, sistemul este sub-finanțat, etc). Dorim să vă adresăm o propunere concretă care să țină cont de acest context dar, în același timp, să îndeplinească misiunea școlii de a forma viitori adulți responsabili:
- Predarea noțiunilor despre educația pentru sănătatea sexuală să nu facă obiectul unei materii propriu-zise și să nu fie evaluată ca atare. Scopul nu este evaluarea cunoștințelor avansate despre anatomia corpului uman sau legislația drepturilor omului, ci dezvoltarea unor competențe esențiale în viață (luarea deciziilor responsabile, folosirea metodelor de contracepție și identificarea consecințelor nefolosirii acestora, accesarea serviciilor de planificare familială, comunicarea şi negocierea în relațiile sexuale, analiza deciziilor referitoare la viața de cuplu, demnitatea de sine, etc.). De aceea, un simplu test de tipul promovat/nepromovat este suficient (cu posibilitatea de a reda testul ori de câte ori este necesar, pentru a se asigura faptul că elevii au înțeles informațiile de bază).
- Noțiunile despre educație sexuală să nu fie predate în fiecare săptămână, ci în funcție de câte ore sunt necesare pentru a echipa elevii cu informații și aptitudini relevante. Prin urmare, alocarea a 8-12 ore pe an poate fi suficientă pentru că informația, aprofundarea și gradul ei de sensibilitate diferă în funcție de vârstă.
Reamintim că prevederile pentru educație pentru sănătatea sexuală trebuie să impună un standard de calitate și să preia definiția educației pentru sănătatea sexuală formulată de centrala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Aceasta precizează, printre altele, că educația sexuală înseamnă a învăța despre aspectele cognitive, emoționale, sociale, interactive și fizice ale sexualității. Educația pentru sănătatea sexuală este adecvată vârstei și este corectă din punct de vedere științific, având ca scop înzestrarea copiilor și tinerilor cu informații, competențe și valori pozitive legate de propria sexualitate, relații sănătoase și respectul față de sănătatea lor sexuală și a altora.
Recomandăm organizarea unui proiect-pilot în licee selecționate din fiecare județ și evaluarea rezultatelor.
De asemenea, este importantă implementarea unei strategii eficiente de comunicare astfel încât sistemul să fie pregătit pentru acest tip de reformă educațională care iese din tiparele tradiționale, și a cărei importanță trebuie corect formulată și comunicată elevilor, părinților și cadrelor didactice.
Organizațiile neguvernamentale cu experiență și expertiză în acest domeniu pot reprezenta o resursă utilă și parteneri de încredere pentru a implementa acest proiect educațional.
În speranța că această scrisoare va deschide calea unui dialog care să ducă la reformarea educației, organizațiile din cadrul Coaliției pentru Egalitate de Gen vă stau la dispoziție în continuare.
Imagine: Autor Dainis Graveris via Unsplash
