O.N.U recomandă României să intensifice eforturile pentru respectarea drepturilor femeilor. Rezumatul raportului CEDAW 2017

July 27, 2017

În perioada 03 – 21 iulie 2017 a avut loc la Geneva cea de-a 67-a sesiune CEDAW – Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare asupra femeilor.
Convenția CEDAW a fost adoptată în anul 1979, sub egida Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, din cadrul Organizației Națiunilor Unite. România a semnat Convenția CEDAW în anul 1982.

UN-CSW-CEDAW-logos

Comitetul CEDAW organizează periodic evaluări ale statelor membre și urmărește parcursul guvernelor pentru îmbunătățirea situației femeilor.

În cadrul sesiunii din 2017, raportul de țară al României a fost prezentat de o delegație condusă de ANES, care a inclus reprezentanți din Ministerul de Interne, Ministerul de Justiție, Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, Ministerul Educației și Misiunea Permanentă a României la O.N.U.

În paralel, a fost organizat un Shadow Report, redactat de organizații neguvernamentale care luptă pentru drepturile femeilor: E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Coaliția pentru Egalitate de Gen, Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor.

Carmen Gheorghe, Președinta Asociației E-Romnja, a fost reprezentanta acestor rețele și a expus la Geneva un raport alternativ.

Pe data de 24 iulie 2017, Comitetul CEDAW a publicat concluziile și recomandările în urma evaluării României.

Următoarea raportare a țării noastre va fi în Iulie 2021. Până atunci, organizațiile neguvernamentale vor continua să aducă în atenția publică discriminarea și violența cu care se confruntă femeile din România și vor atrage atenția guvernanților să ducă la îndeplinire recomandările Comitetului CEDAW. Acestea sunt angajamente pe care România și le-a asumat ca semnatară a mai multor convenții internaționale care vizează respectarea drepturilor femeilor.

Raportul CEDAW cuprinde atât recomandări de ordin general, cât și recomandări pe teme specifice: accesul femeilor la justiție, stereotipuri, violență, trafic și exploatare sexuală, reprezentare politică, educație, piața muncii, sănătate, femei din mediul rural, femei migrante, femei care se confruntă cu discriminare multiplă, căsătorie și relații de familie.

În continuare vom prezenta câteva din concluziile raportului. Întreaga documentație a sesiunii CEDAW este disponibilă în limba engleza pe site-ul oficial.


RECOMANDĂRI GENERALE
Parlamentul României este instituția cu rol crucial în implementarea Convenției CEDAW. Puterea legislativă trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca recomandările acestei sesiuni CEDAW să fie puse în aplicare până la următoarea raportare din 2021.

Comitetul recomandă statului să întreprindă acțiuni de formare a personalului din justiție (judecători, avocați, procurori) astfel încât să invoce Convenția în cazurile de discriminare a femeilor. De asemenea, Statul trebuie să desfășoare acțiuni de informare a femeilor cu privire la drepturile lor. Convenția CEDAW nu este cunoscută și aplicată în România, nici de instanțele de judecată și nici de publicul larg. Nu există cazuri în justiție în care să se facă trimitere la prevederile Convenției.

Statul român trebuie să organizeze sesiuni de formare pentru personalul din justiție, poliție, servicii sociale, autorități locale, cadre didactice, etc. astfel încât aceștia să fie corect informați asupra drepturilor femeilor și legislației din domeniu, să aibă protocoale de intervenție sensibile la gen, să existe colaborare inter-instituțională și o abordare generală de prevenire a situațiilor de discriminare, violență sau abuz asupra femeilor și fetelor.

Statul român trebuie să asigure finanțarea necesară, atât pentru funcționarea instituțiilor cu atribuții în domeniu (ANES), cât și pentru implementarea tuturor politicilor din domeniul egalității dintre femei și bărbați. Bugetarea de gen și politicile de gen (gender budgeting/gender mainstreaming) trebuie aplicate ca principii transversale în toate strategiile, precum și în funcționarea institutiilor naționale, regionale și locale.

Statul român trebuie să îmbunătățească colectarea datelor pentru toate domeniile, segregate pe sex, etnie, dizabilitate, vârstă, urban, rural, etc. Aceste date sunt vitale și oferă instrumentele de identificare eficientă a cazurilor de discriminare multiplă și de măsurare a impactului politicilor și strategiilor pentru egalitate de gen.


ACCES LA JUSTIȚIE
Statul român trebuie să implementeze campanii de informare a femeilor asupra dreptului lor de a se adresa justiției în caz de discriminare și violență. Principala problemă identificată de Comitet este lipsa de încredere a femeilor în sistemul judiciar, stigmatizarea lor de către reprezentanții statului, lipsa de informații. Toate acestea determină numărul foarte mic de plângeri penale, mai ales pentru cazuri de violență psihologică, violență economică, hărțuire sexuală, viol marital.

Statul român nu asigură posibilitatea femeilor cu venituri scăzute să acceseze măsurile de protecție oferite de lege. Statul trebuie să se asigure că toate cazurile de violență asupra femeilor sunt investigate eficient, iar agresorii sunt pedepsiți în funcție de gravitatea faptelor.

Femeile și fetele trebuie să se simtă în siguranță atunci când se adresează justiției, astfel încât Statul este obligat să nu mai facă publică identitatea victimelor sau martorilor și să asigure măsuri, programe și asistență pentru protecția acestora. În prezent, numele victimelor sunt publicate online în cadrul procesului de obținere a ordinului de protecție.


STEREOTIPURI ȘI PRACTICI DĂUNĂTOARE
Revizuirea urgentă manualelor școlare astfel încât să se elimine stereotipurile discriminatorii, atât de gen cât și etnice. Includerea educației de gen ca materie obligatorie în curriculum școlar. Formarea corespunzătoare a cadrelor didactice.

Noua Strategie a Egalității de Gen trebuie să includă măsuri proactive și sustenabile pentru eliminarea stereotipurilor discriminatorii privind rolul femeilor și bărbaților în viața privată și în viața publică. Strategia trebuie să se adreseze întregii populații, atât bărbați cât și femei, partidelor politice, organizațiilor religioase, instituțiilor media. Comitetul a luat act cu îngrijorare despre imaginile stereotipe și degradante în care sunt portretizate femeile în mass-media, mai ales femeile rome.

Comitetul și-a exprimat îngrijorarea privind recentele discursuri împotriva drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor, exprimate de unii politicieni și de Biserica Ortodoxă.

Este îngrijorătoare lipsa măsurilor pentru împiedicarea căsătoriilor timpurii, căsătoriilor forțate și căsătoriilor înainte de 18 ani și a impactului negativ a acestora asupra școlarizării fetelor rome. Statul român trebuie să elimine din legislație excepțiile care permit căsătoriile înainte de 18 ani și să asigure pedepsirea celor care perpetuează aceasta practică dăunătoare.


VIOLENȚĂ
Comitetul își manifestă îngrijorarea privind lipsa de acțiune a statului român în remedierea a numeroase probleme: ordinul de protecție poate fi emis numai dacă victima prezintă un certificat medico-legal; nu se monitorizează situațiile când agresorul încalcă ordinul de protecție; Poliția nu investighează toate cazurile în care agresorul continuă să urmărească și să hărțuiască victima; în lipsa monitorizării, distanța minimă indicată în ordinul de protecție este de multe ori o măsură ineficientă. În plus, statul român nu asigură suficiente adăposturi la nivel național, accesul la consiliere psihologică și juridică este restrâns, victimele sunt obligate să prezinte documente de identitate pentru a putea intra într-un adăpost.

Legislația trebuie să asigure protecție pentru toate formele de violență asupra femeilor, atât din cadrul căsătoriei cât și în cazul cuplurilor necăsătorite, atât în spațiul privat, cât și în spațiul public. Statul român trebuie să implementeze de urgență prevederile Convenției de la Istanbul. Violența asupra femeilor rome trebuie adresată în mod specific.

Este necesară introducerea de urgență în legislație a ordinelor de protecție emise de Poliție, pe lângă cele emise de instanțele de judecată. Aceste ordine de protecție trebuie să fie aplicabile atât cuplurilor căsătorite, cât și celor necăsătorite. În prezent, Poliția nu are instrumente legale pentru a interveni pe loc într-o situație de violență, iar comunicarea ineficientă dintre Poliție, judecători și asistenții sociali îngreunează întreg procesul de menținere a femeilor în siguranță.

Comitetul recomandă implementarea unor măsuri pentru prevenirea retragerii plângerii penale de către victime. Asigurarea sesizării din oficiu pentru cazurile de violență de gen. Eliminarea oricăror proceduri de mediere pentru cazurile de violență de gen și violență domestică.

Este urgentă asigurarea accesului total și gratuit la servicii medicale și consiliere psihologică pentru toate fetele și femeile victime ale violenței de gen, în adăposturi care să fie disponibile în întreaga țară.


TRAFIC ȘI EXPLOATARE SEXUALĂ
Comitetul este îngrijorat de numărul semnificativ de mare de femei din România care sunt traficate în afara țării și, de asemenea, de traficul femeilor cu dizabilități. În plus, este menționată absența investigațiilor asupra funcționarilor publici și a angajaților statului suspectați de implicare în cazuri de trafic.

Comitetul recomandă adoptarea unei noi strategii împotriva Traficului de persoane care să aibă în vedere îmbunătățirea situației socio-economice a femeilor pentru a elimina vulnerabilitatea de a fi traficate, inclusiv identificarea potențialelor victime și facilitarea reintegrării victimelor. O atenție sporită trebuie acordată grupurilor vulnerabile: femei din mediul rural, femei rome, femei migrante, fete exploatate de rețele de cerșetorie, fete abuzate sexual.

Statul român trebuie să garanteze victimelor acces la adăposturi, servicii de sănătate, consiliere juridică, asistență psihosocială, inclusiv prin finanțarea organizațiilor non-guvernamentale care oferă aceste servicii.

Statul trebuie să armonizeze prevederile Codului Civil și Codului Penal astfel încât prostituția să fie legalizată iar lucrătoarele sexuale să nu mai fie amendate.

Comitetul a luat act cu îngrijorare de refuzul autorităților locale de a elibera acte de identitate pentru femeile lucrătoare sexuale, din cauza amenzilor obținute. Fără acte de identitate este dificilă integrarea pe piața muncii sau accesarea serviciilor de protecție socială. Statul român trebuie să asigure eliberarea actelor de identitate și să sancționeze autoritățile locale care refuză.


REPREZENTARE POLITICĂ ȘI PARTICIPAREA FEMEILOR LA VIAȚA PUBLICĂ
Statul român trebuie să identifice cauzele sistemice ale absenței femeilor din viața publică și politică și să propună strategii de remediere a acestei situații, cu precădere pentru femeile din grupurile etnice minoritare. România are o reprezentare scăzută a femeilor în Parlament, ministere, primării, consilii locale.

Numărul de femei de la conducerea instituțiilor de stat din administrația centrală și locală trebuie să crească. În prezent nu se respectă prevederile legislației în vigoare care trebuie să asigure participarea echitabilă a femeilor și bărbaților la posturile de conducere. În plus, nu există un mecanism prin care statul să monitorizeze aceste aspecte.

Statul român trebuie să adopte cotele de gen pentru asigurarea parității de gen în rândul candidaților politici. Este recomandată alternarea candidaților femei și bărbați pe listele electorale, prin sistemul “fermoar”, astfel încât să se evite plasarea sistematică a femeilor pe locurile neeligibile.


EDUCAȚIE
Este necesară îmbunătățirea infrastructurii școlare în mediul rural, incluzând zonele cu populație majoritar romă și zonele unde trăiesc comunități care se confruntă cu sărăcia, pentru a reduce diferențele sociale în accesarea educației obligatorii, inclusiv prin eliminarea segregării la clasă. Rata mare de abandon școlar și rezultatele școlare mai slabe pentru populația romă și pentru populația săracă măresc riscul de excluziune socială și de sărăcie.

Este urgentă revizuirea manualelor școlare pentru a cuprinde referințe la rolul istoric al femeilor și contribuțiile lor culturale și științifice, incluzând femeile rome. În prezent, atât manualele școlare cât și profesorii perpetuează stereotipurile de gen.

Eliminarea stereotipurilor și barierelor structurale care le împiedică pe fete să acceseze domenii de studii masculinizate, precum știința și tehnologia. Remedierea situației actuale, prin care există un număr mai mare de femei înscrise în învățământul universitar decât bărbați, însă acest lucru nu este reflectat pe piața muncii unde femeile sunt sub-reprezentate.


PIAȚA MUNCII
Statul român trebuie să creeze mai multe oportunități pentru femei pe piața muncii, mai ales în mediul rural, să asigure accesul la servicii de îngrijire a copilului în întreaga țară și să promoveze împărțirea echitabilă între femei și bărbați a muncii domestice și a muncii de îngrijire. Rata șomajului este mai ridicată la femei, mai ales femeile rome și femeile din mediul rural. Acest lucru, împreună cu împărțirea inechitabilă a muncii domestice, alături de lipsa creșelor și grădinițelor, rezultă în pensii mai mici sau deloc pentru femei.

Statul român trebui să se asigure că este respectată plata egală la muncă de valoare egală. Există legislație în domeniu, dar încă persistă diferența de remunerare între femei și bărbați.

Statul român trebuie să crească participarea femeilor în consiliile de administrație ale marilor companii private, prin introducerea unor cote în cazul companiilor listate la Bursa de Valori București.

Statul român trebuie să dezvolte un sistem sigur și confidențial pentru depunerea plângerilor referitoare la hărțuirea sexuală și discriminarea de gen la locul de muncă.


SĂNĂTATE
Comitetul își exprimă îngrijorarea privind accesul limitat la servicii de sănătate al femeilor rome, femeilor cu dizabilități, femeilor migrante, femeilor care trăiesc cu virusul HIV/SIDA, femeilor fără adăpost, femeilor în vârstă. Închiderea spitalelor, mai ales în zonele rurale, exodul personalului medical, lipsa echipamentelor moderne, lipsa serviciilor comunitare, lipsa asigurărilor medicale pentru multe categorii sociale, sunt cauze care explică cifrele mari pentru mortalitatea maternă, mortalitatea infantilă, cancerul de sân, sarcinile la adolescente.

Statul român trebuie să asigure accesul tuturor femeilor la servicii de sănătate a reproducerii și planificare familială. Statul trebuie să introducă în programa școlară predarea obligatorie a noțiunilor despre educație privind sexualitatea și drepturi reproductive, incluzând educație despre contracepție, infecții cu transmitere sexuală, violență sexuală și violență domestică.

Comitetul subliniază importanța accesului neîngrădit la avort în condiții de siguranță și își exprimă îngrijorarea privind clauza de conștiință ridicată de unii medici și unele spitale. Legislația trebuie să interzică instituțiilor medicale să se folosească de clauza de conștiință, să definească clar contextul în care medicii o pot invoca și să se asigure că femeile sunt îndrumate către alt personal medical.

Statul român trebuie să implementeze campanii de informare, educare, comunicare privind mijloacele de contracepție și să asigure accesibilitatea acestora pentru toate femeile și fetele, mai ales cele din grupurile dezavantajate.


FEMEI DIN MEDIUL RURAL
Statul român trebuie să-și intensifice eforturile pentru a asigura accesul femeilor din mediul rural la apă potabilă, canalizare, servicii de transport, sănătate, educație, locuri de muncă.

Persistența atitudinilor patriarhale și discriminatorii este mai puternică în mediul rural, ceea ce atrage un grad mai mare de violență asupra femeilor și o mai slabă participare a acestora în viața publică. Statul român trebuie să implementeze campanii de informare special destinate mediului rural.


FEMEI MIGRANTE
Comitetul își exprimă îngrijorarea pentru cazurile de abuz, sclavie și exploatare sexuală la care sunt supuse femeile din România care lucrează în agricultură în Italia. De asemenea, pentru cazurile femeilor din China care sunt exploatate în industria textilă din România și a femeilor din Filipine, lucrătoare domestice care sunt exploatate, abuzate fizic și care se tem să depună plângeri penale împotriva angajatorilor lor români. Statul român trebuie să dezvolte mecanisme prin care să asigure respectarea drepturilor femeilor migrante și să întărească capacitatea și mandatul inspectorilor teritoriali de muncă pentru a face controale inclusiv în gospodării private.

România trebuie să ratifice de urgență Convenția Internațională pentru Protecția Lucrătorilor Migranți și a Familiei Acestora, împreună cu Convenția Lucrătorilor Domestici (Convenții ale Organizației Internaționale a Muncii)


DISCRIMINARE MULTIPLĂ
Comitetul constată cu îngrijorare că femeile rome, femeile migrante, femeile din mediul rural, femeile cu dizabilități, femeile care trăiesc cu virusul HIV/SIDA sunt afectate în mod disproporționat de sărăcie și au acces redus la sănătate, educație și piața muncii. Statul român trebuie să accelereze eforturile de a asigura egalitatea în drepturi pentru aceste categorii care suferă de discriminare intersecțională. Discriminarea multiplă nu este recunoscută ca atare de legislația națională. Este urgent ca toate instituțiile statului să țină cont de acest tip de discriminare în toate strategiile propuse.

Statul român trebuie să asigure monitorizarea și pedepsirea discursului care incită la ură (hate-speech), și să colaboreze cu societatea civilă și mass-media pentru a promova imagini pozitive ale femeilor aparținând grupurilor etnice minoritare, femeilor migrate și refugiate.

Comitetul a luat act de situația femeilor rome, care se confruntă cu discurs de ură din partea unor politicieni, abuz din partea poliției, discriminare din partea unor asistenți sociali, segregarea în maternități și cere statului român să monitorizeze și să sancționeze aceste comportamente.

Statul român trebuie să adopte măsuri imediate pentru identificarea copiilor fără acte de identitate și să asigure înregistrarea legală a tuturor copiilor, mai ales a copiilor romi, astfel încât să le fie asigurat accesul la educație, sănătate, servicii sociale și cetățenie.

Comitetul este îngrijorată pentru situația femeilor și fetelor cu dizabilități, care suferă de pe urma instituționalizării forțate și a abuzurilor care le provoacă chiar moartea. Statul român trebuie să amendeze legislația națională conform Convenției Internaționale a Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și să pună accentul pe incluziunea fetelor și femeilor cu dizabilități, asigurarea unei vieți independente, acces adecvat la sistemul de sănătate și la sistemul de protecție socială astfel încât să fie evitată instituționalizarea. Cazurile de violență și abuz trebuie să poată fi raportate cu ușurință.


CĂSĂTORIE ȘI RELAȚII FAMILIALE
Statul român trebuie să ia măsuri legislative pentru a proteja interesele economice ale femeilor în cazul cuplurilor care trăiesc împreună fără a fi căsătorite. Nerecunoașterea de către stat a parteneriatului civil are consecințe negative asupra respectării drepturilor femeilor, atât în timpul uniunii civile cât și la finalizarea acesteia.

Trebuie să se țină cont de nevoile specifice ale femeilor și copiilor în cazul acordării custodiei în context de violență domestică.

În cazul proceselor de divorț, statul român trebuie să asigure măsurile legislative care să garanteze dreptul la proprietate al femeilor, ținând cont de diferențele economice dintre femei și bărbați pe piața muncii și de munca domestică neplătită, realizată majoritar de femei.